53 raspunsuri la acest subiect

[lalala13]

mda, eu as cauta sa vad cat adevar este in spusele copilului. acum ,. la varsta asta e posibil sa nu zica intocmai ce se intampla, sa distorsoneze cumva adevarul , de multe ori fara sa isi dea seama. Acum, asta cu urlatul, sa fim seriosi, de ex la fiu-miu sunt 34 de copii si doamna a zis ca nu poate sa ii acopere pe toti decat daca ridica tonul. Si o cred, apoi eu cu un copil trebuie sa ridic tonul de multe, d-apoi cu altatia copchiid e 6a ni care fac de toate in acelais timp. De asta as discuta in primul rand cu invatataoarea, poate si cu alti parinti inainte de tot.

[Alizee]

Rosioara, primul pas l-ai facut : ai discutat cu invatatoarea. Acum, fii pe faza si urmareste cum se poarta cu copiii, in continuare. Daca nu isi schimba comportamentul, mergi la directie si fa o sesizare verbala. Dupa aceea, daca nu se rezolva, faci o sesizare in scris la directia scolii, apoi, daca va fi cazul, la inspectoratul scolar.

 

Nu exista un formular tip pt reclamat cadre didactice. Iti redactezi singura sesizarea pe o coala velina A4.

[Ramonika]

orice s-ar spune, cu cat mai multi parinti nemultumiti, cu atat mai mari sansele sa va acorde mai multa incredere directiunea//inspectoratul. daca din 30 copii 29 sunt multumiti si 1 nu, n-o sa rezolvati mare lucru in directia schimbarii invatatoarei. mai degraba o sa vi se sugereze sa mutati copilul.

daca toti sunt multumiti si voi nu, nu inseamna ca trebuie sa va lasati pagubasi, daca tot e sa plece copilul (cel mai probabil) macar sa stii ca ai facut tot posibilul sa schimbi ceva. o reclamatie nu da bine pt. nici un profesor, chiar daca pana la urma nu pateste nimic.

[rosioara2]

Admin, voi reveni desigur si cu invatamintele desprinse si cu evolutia situatiei. Mesajele off topic m-au deranjat fiindca s-a dus discutia in alta parte si nu am mai putut urmari cu atentie raspunsurile date strict la intrebarea initiala. In rest...nu e chiar nici o problema. Sper sa ajute cu adevarat si alti parinti care intra pe subiectele respective. Doamne ajuta!

[rosioara2]

Ziceam ca voi reveni la un moment dat cu detalii privind "invatamintele" extrase din situatia grea prin care am trecut cu baietelul meu...Am remarcat, insa, ca au "disparut" cateva mesaje postate atunci...

Spre exemplu, mesajul pe care l-am formulat atunci pentru parintii clasei...Oare cum s-a intamplat asta? 

 

 

[monicabo]

Nu am urmarit suibectul de la inceputuri, asa ca nu stiu despre anumite mesaje care au disparut.

Important este: Plangerea ta a avut ecou?Baiatului tau ii este bine acum? A mers ok in aceea clasa? S-a schimbat invatatoarea sau a ramas aceeasi? Sau ai fost nevoita sa-l muti la alta scoala?

[dana vio]

Ziceam ca voi reveni la un moment dat cu detalii privind "invatamintele" extrase din situatia grea prin care am trecut cu baietelul meu...Am remarcat, insa, ca au "disparut" cateva mesaje postate atunci...

Spre exemplu, mesajul pe care l-am formulat atunci pentru parintii clasei...Oare cum s-a intamplat asta? 

 

 

Eu n-am inteles nimic din subiectul asta.

Nici ce-ai dorit, nici ce-ai rezolvat, nici ce/ cum / cand s-a rezolvat ce anume ?! 

Editat de dana vio, 19 februarie 2020 - 07:26 .

[rosioara2]

Mesajul pe care l-am formulat catre parinti, a fost urmatorul:

 

 

"Dragi parinti,

Consider ca e de datoria mea, ca parinte ce fac parte din grup, sa impartasesc cu dv. cateva concluzii trase in urma discutiilor avute pana acum cu invatatoarea.

Consider ca am lasat suficient timp la mijloc pentru a urmari cu atentie abordarea doamnei invatatoare si evolutia copilului. In data de ..........m-am programat la o sedinta de consiliere cu dansa pentru a-i transmite, pe de o parte cateva nemultumiri si pentru a lamuri o parte dintre aspectele ce tin de abordarea copiilor.

Am pus in discutie urmatoarele probleme:

1. Evidentierea negativa a copiilor in fata grupului de colegi

Am abordat acest subiect deoarece consider f pagubitor pt.stima de sine a copiilor. Aceasta "metoda" a fost aplicata de trei ori. Primele doua dati am fost chemati in clasa o parte dintre parinti cu copiii lor pt.a-i rusina ca au incalcat nu stiu ce regula. A treia oara am fost chemata personal pe geam de catre invatatoare, in ultimile 10 minute ca sa ma invite cu Ionut in fata clasei....din aceleasi motive (copilul se ridicase sa ia de pe jos o marioneta si ma cauta cu privirea pe geam). In acel moment am invitat-o pe hol si i-am explicat ca dojana in fata copiilor este o metoda nepedagogica si ca orice are de vorbit cu mine vizavi de copil, o va face de acum inainte doar individual. Dansa a incercat sa imi spuna ca de fapt ma chemase sa stau la catedra ca Ionut sa termine o sarcina...

Atentie! Nu cred ca e firesc sa ne batem cu pumnul in piept ca nu particularizam cazuri in sedinta, si sa faca in schimb acest lucru zilnic in grupul de colegi prin metodele descrise si mai jos.

2. Neintelegerea corespunzatoare a conceptului de "invatare prin joc" la nivelul clasei pregatitoare.

La intrebarea mea: Ce intelegeti de fapt prin acest concept de "invatare prin joc"?, raspunsul a fost urmatorul: "pai, iata, de ex., ieri la matematica am adus un cos cu mere ca sa exemplific scaderea"!!!! Adica la asta se rezuma tot??

I-am explicat ca invatarea prin joc nu inseamna ca jocurile sa stea in dulap si sa fie folosite ca instrument de santaj ca copiii sa scrie/ sa respecte regulile. De asemeni, invatarea prin joc nu inseamna sa pui sa ruleze un film (Pinochio), iar cei care nu si-au terminat sarcina sa fie obligati sa se uite in caiet si nu in ecran. Copilul meu a patit acest lucru si doamna invatatoare a lovit cu palma in banca in fata lui si a strigat la el :"(numele copilului)". Pe langa faptul ca este nepedagogic, consider atitudine de intimidare la adresa copilului.

Am continuat sa ii explic ca invatarea prin joc inseamna ca prin intermediul jocurilor de grup

( bine alese pentru segmentul de varsta pe care il are in fata), sa creeze o atmosfera destinsa, pozitiva, astfel incat acest lucru sa ii permita sa insereze elemente scolare.

Adica, nu poti sa spui cu atata indrazneala in sedinta, in fata unui colectiv de 33 de parinti:" Imi pare rau, dar copiii dv nu reactioneaza la invatarea prin joc, si de aceea am trecut la metoda traditionala!". Ce intelege insa si prin aceasta metoda traditionala, aduce grave prejudicii formarii personalitatii copiilor.

3. Impartirea clasei in "parati" si "paraciosi" sau "sefi" si - probabil cei de langa - subordonati.

Aceasta metoda nu este sigur invatata sau studiata la cursurile de pedagogie sau la Managementul clasei de elevi. Este o metoda de umilire a copiilor pe care consider ca noi ii trimitem la scoala, crezand ca vor fi ajutati sa se cunoasca, sa se apropie sa se imprieteneasca, si cel mai important, sa se simta egali unii in ochii celorlalti si in ochii doamnei. Ori, prin intermediul metodei folosite se intampla exact pe dos.

Dansa, in cadrul sedintei a declarat ca "se simte insuficienta la 33 de copii" si ca de aceea si-a luat "ajutoare" copii. Ok....insa ce calitate au acei copii ca sa ii ia drept "ajutoare"?? Adica, colega baietelului meu ii spune acestuia ca este sefa lui, isi permite sa se rasteasca si sa ii bata cu palma in banca (Atentie! dupa modelul doamnei invatatoare!), sa ii dea coate si ghionturi ca sa scrie, sa ii smuceasca cartile , sa i se uite in fisa si sa il atentioneze continuu...

Stau si ma intreb, daca doamna invatatoare ar avea zilnic langa dansa un "sef parator", care sa ii vaneze greselile, cam cu cata placere ar veni la serviciu si cam ce relatie ar dezvolta cu acea persoana?

La punerea in discutie a acestui subiect, invatatoarea a zis ca nu le-a zis colegelor ca s-ar numi "sefe", adica s-au autointitulat, si ca nu a stiut ca ii vb urat biatului meu. 

Ideea este ca nici in postura de "parator" nu as fi de acord sa imi fie pus copilul. Cum este oare privit acest copil?

In fine, i-am spus doamnei invatatoare ca ma astept sa nu mai existe in clasa notiunea si atitudinea de " sef"!

4. Transmiterea si internalizarea regulilor de catre copii

I-am explicat doamnei ca acest lucru nu se face insirand un pomelnic de reguli, cicalindu-i zilnic cu ele, amenintandu-i ca daca nu le respecta nu primesc jocuri si mai stiu eu ce....Nu, regulile se transmit pe rand, intr-o maniera pozitiva, se discuta iar copiii le invata din consecintele logice ale nerespectarii lor. Nu e nevoie de ton aspru si rastit sau de pedepse!!

5. Nu mi s-a parut firesc ca din a doua saptamana a scolii sa isi permita sa eticheteze copilul ( mai ales in curte, de fata cu copii si parinti), ca fiind lenes: "E un leneees; face doar cand veniti dv!" Acum, doamna invatatoare are alta exprimare: e prea atasat emotional de mine , de aceea ma cauta pe geam cu privirea si ramane in urma cu sarcinile...Pai, de aceea, i-am sugerat sa ii antreneze in jocuri si sa ii ajute sa invete jucandu-se...

In plus, nerealizarea sarcinilor poate avea mai multe motive: poate unii copii nu inteleg, poate unii copii se tem sa nu greseasca, altii pot fi stangaci si neindemanatici....Cand copilul meu a solicitat-o pe invatatoare sa ii explice, aceasta i-a raspuns: "Gata! Am incheiat duscutia!", deci din nou atitudine de intimidare!

6. Apropierea copiilor fata de ea

Am intrebat-o daca considera ca copilul meu s-a apropiat de ea. A raspuns: "Da". I-am explicat ca este doar o impresie gresita; copilul meu o considera "rea" si "tipatoare". Mentionez ca copilul mai frecventeaza si alte cursuri unde intra in contact cu autoritatea si e capabil sa faca si sa exprime diferenta: "Mami, doamna de la palat (Palatul copiilor) vorbeste asa incet, frumos si e f.buna cu noi!"

Invatatoarea a mentionat aici ca motivul pentru care ridica tonul este acela de a se auzi in spate.

Ei bine, pe de o parte consider ca nu prin ridicarea tonului te faci auzit, mai ales in fata unor copii de clasa pregatitoare, si in al doilea rand, modul in care interpreteaza copiii tonul ridicat si rastit e diferit, este intimidant si pagubitor.

7. Am considerat important sa ii transmit invatatoarei si punctul meu de vedere cu privire la faptul ca anumite calitati esentiale care sa o recomande ca invatator ii lipsesc, sau nu e capabila sa le practice. Consider ca nu are o atitudine pozitiva, ii lipseste zambetul frecvent, nu are simtul umorului, nu are placere in a se juca efectiv cu ei.

8. Balanta de critici si puncte forte

I-am explicat doamnei ca pe de o parte, criticile nu functioneaza pentru toti la fel si ca daca nu echilibreaza balanta evidentiind punctele forte ale copiilor, risca sa contrbuie la diminuarea drastica a stimei de sine. Am observat ca nu e capabila sa enumere aspecte pozitive, trecand f repede tot la critici.

9. Respectarea ritmurilor de invatare si dezvoltare ale copiilor

I-am explicat doamnei ca are in fata tipologii si ritmuri de dezvoltare diferite, si ca e imperios necesar sa poata sa se muleze pe ele. De asemeni, consider ca avanseaza intr-un rirm prea alert pentru unii dintre copii. Dansa a argumentat ca mai mult de jumatate dintre copii sunt capabili si ca nu ii poate tine in loc.

Parerea mea este ca nu e nevoie de uniformizare ( din nou, consider o abordare "militareasca" a copiilor sau poate chiar o ambitie personala de a demonstra ce poate sa faca cu ei) si as propune ca cei care pot mai mult sa fie solicitati mai mult, iar cei care au ritm mai lent sa fie lasati sa evolueze in ritmul lor.

Concluzii si efecte:

 

1. Copilul nu vine cu drag la scoala si aproape ma confrunt cu un refuz scolar

2. Copilul nu reuseste sa exprime suficient de multe lucruri pozitive din experientele petrecute in clasa ( risc astfel sa interpreteze scoala ca pe o suma de experiente negative care predomina; au fost zile si saptamani la rand in care copilul a fost facut sa planga de catre invatatoare si datorita atitudinii "sefei" de langa el. Invatatoarea nu l-a impacat, ci a spus ceva de genul "cu plansul nu rezolvi nimic!")

3. Copilul meu nu se simte iubit, apreciat si pus in valoare la scoala.Consider ca e important ca toti copiii sa fie valorizati si pretuiti pentru ceea ce reprezinta ca intreg.

 

Recomand doamnei invatatoare: - sa aplice corect si zilnic metoda invatarii prin joc

- sa renunte la orice actiune de intimidare sau umilire a elevilor

- sa aiba zilnic ca obiectiv crearea de experiente pozitive contribuind astfel la cresterea stimei de sine

- sa nu uite la finalul zilei sa isi asigure elevii ca orice s-a intamplat pe parcursul zilei, totul este sters cu buretele si suntem impacati, a doua zi fiind asteptati cu drag si deschidere inapoi la scoala

- sa inceapa orele cu o atitudine pozitiva, cu zambetul pe buze 

 

Vreau sa mai precizez ca:

 

- nu am epuizat subiectele pe care le am de lamurit si doresc sa le lamuresc dupa vacanta, iar in urmatoarea sedinta doresc sa mi se dea cuvantul si tot ce aduc in discutie sa fie prins in procesul verbal

- nu vorbesc nimic neargumentat si stiu foarte bine pe ce ma bazez cand fac anumite afirmatii

- meseria de invatator este o meserie grea si foarte complexa; nu are legatura cu stilul militaresc asa cum se desfasoara orele acum si nici cu abordarea rece si metodele "fabricate"pana acum. De asemenea, sunt necesare anumite calitati pentru a putea practica aceasta meserie, fiind cu adevarat o meserie de vocatie. Si asta fiindca in aceasta meserie lucram cu personalitati si caractere in formare, iar amprenta pe care o lasa abordarea invatatorului este covarsitoare

- nu ma leg de faptul ca doamna invatatoare nu are suficienta experienta sau ca e la debut; insa este important sa aiba maturitatea necesara sa recunoasca ca nu e in regula cum procedeaza si sa schimbe urgent maniera in care lucreaza cu copiii

- vreau sa atrag atentia ca este vorba de clasa pregatitoare - debut scolar; de felul in care decurg lucrurile acum depinde in mare masura viitorul si evolutia pe mai departe a copiilor.

- predarea unui "morman" de cunostinte si reguli, manat eventual de orgolii si ambitii personale nu caracterizeaza un invatator

- consider ca nu e necesar sa imi fie copilul tras de urechi sau lovit si agresat fizic in vreun fel, ca sa imi permit sa aduc in discutie niste nereguli si greseli grave.

 

Va doresc numai bine si o vacanta in care sa va bucurati impreuna cu copiii dumneavoastra!"

 

[rosioara2]

Plangerea oficiala am facut-o online, direct pe saitul Ministerului Educatiei....

La scurt timp, a fost trimisa o comisie pentru evaluarea situatie prezentate...In intampinarea acestei comisii au iesit repeezentantii parintilor cu o declaratie cu semnaturile majoritatii, din care reiesea ca "Doamna" este la superlativ...

In urma acestor masuri, copiii au fost indrumati de parinti sa il evite pe baietelul meu....

Dupa inca jumatate de an, am mutat baiatul in alta scoala in care invatatoarea ameninta copiii cu batul, ii zmucea si ii tragea de par....Dupa inca o jumatate de an, l-am mutat la alta scoala unde invatatoarea si copiii il amenintau zilnic cu repetentia....

In final, am decis sa ne desprindem de sistem...Un sistem care pentru noi s-a dovedit traumatizant si pagubitor pentru dezvoltarea normala a copilului....Acum, copilul e in sfarsit fericit, liber, relaxat, nu il terorizeaza si nu il ameninta nimeni, poate invata in ritmul lui conform intereselor sale...Sunt inca zile in care repeta ca " Este prost si ratat"...., insa din ce in ce mai rar...

 

[Judoka02]

Lista e f lunga, nu stiu ce vrei concret sa obtii  dar vreau sa subliniez ca 33 de copiii la varsta asta e  f f mult pt un singur cadru didactic.

Doamna aceea de la palatul copiiilor, cati copiii are in grupa?