23 raspunsuri la acest subiect

[ab5174]

Nici pentru copii emigratul nu este usor, si asta pare intr-un fel sa o afecteze.

A discuta cu cineva specializat nu poate decit sa o ajute, eu intii as discuta cu GP-ul sa vad ce ma sfatuieste. 

[carolinah]

Mickyyy, fii-mea a acceptat sa mearga la psiholog pt ca ea stie ca acolo poate sa discute liber ceea ce acasa poate ca ar declansa ceva "ridicari din sprancene". M-a intrebat deja de 2 ori daca sigur nu aflam ce discuta ea acolo si am asigurat-o ca da, sigur, nu aflam detalii, decat daca sunt extrem de grave. A rasulfat usurata si a zis ca nu, nu e nimic f grav...

 

Are cu cine discuta in afara de voi? Are prietene bune? 

 

Aia mica a mea are, nu-i problema, prietene locale, dar aia mare n-are cu cine discuta si nu totul e interesant/usor/bine de discutat cu parintii, you know...

[Mickyyy]

Carolina, cam așa e și la noi, cele mici au prietene si nu au probleme prea mari de integrare. În schimb Malina e mai singuratica, are amice, cunoștințe, dar nu prietene în adevăratul sens al cuvantului aici. Iar cu mine refuză să-si discute problemele. Mă rog, adevaratele probleme, nu maruntisurile. De exemplu despre băieți, e un subiect tabu, deși știu că îi place de cineva. Nu stiu de unde teama asta, când era mai mică vorbeam despre tot si toate, acum însă mă evita. Nu știam ca GP-ul se implică în așa ceva, nu m-am gandit sa ii cer sfatul, dar cred că o voi face, e cea mai la îndemână soluție.

[Letitia1]

Da GP-ul te trimite la centre specializate cu personal specializat pe problemele fiecarui copil. Stiu ca tocmai ce am trecut si noi prin asta. Al meu avea senzatia ca strainii il asculta mai bine decit noi. Dupa o sedinta cu psihologul de la acea organizatie (unde a fost trimis de GP) si-a dat seama ca defapt nu are nici o problema si ca totul era in capul lui. De atunci si=a schimbat total atitudinea fata de noi, parca s=a maturizat.

[Letitia1]

Si Mickyyy cind mergeti la GP,  intreab-o daca vrea ca tu sa iesi afara din cabinet, poate are retineri fata de tine si vrea sa fie doar cu GP-ul. Cu al meu asa am facut.

[Mickyyy]

Merci frumos de sfaturi, Letitia, chiar azi îi fac programare la GP

[Mickyyy]

Când am nevoie cu adevarat de GP durează cu săptămânile până prind o programare, acum când nu am nevoie urgent tocmai ce am sunat si mi-a facut programare azi!!! Probabil a anulat cineva, dar chiar și asa, e prima oară când pățesc asta!

[carolinah]

Mie mi-a zis madam psiholog la care o duc ca e normal sa nu se simta la fel de libera sa discute cu noi ca si cu o prietena. Ca la varsta asta e absolut normal si ca e bine asa, pt ca, indiferent cat suntem de prietene, ea are nevoie de mama care face regulile, indiferent cat se stramba si da ochii peste cap, asta e ceva ce o face sa se simta in siguranta si iubita. Ca are nevoie sa stea de vorba si cu noi, dar sa aiba si o prietena cu care sa discute toate prostiile si sa despice firul in 4. Mda, cam asa imi imaginam si eu, de aia am si dus-o.

[Mickyyy]

Sa vedem ce va urma, am fost cu ea la GP mai devreme, a vorbit puțin cu ea și urmeaza să primim prin posta o programare la un fel de consilier familiar specializat în problemele "adolescentine", nu e cazul de psiholog se pare. Sper ca ii va prinde bine putina consiliere cu cineva din exterior, va tin la curent cu ce se mai intampla. Si total off topic, astăzi fie-mea m-a lăsat mască, știam că nu mai are probleme cu engleza (pe care atunci când am venit aici, acum un an, o știa la un nivel basic, adică mai multe cuvinte si câteva verbe de legătură, folosite la timpi greșiți în majoritatea cazurilor), dar când am auzit-o vorbind si explicandu-i doctoritei intr-o engleza curata, cursiva, cu accent, si folosind cuvinte si expresii pe care eu nici nu le știam..... deja ma gândesc că e cazul să îi cer meditații!

[Mickyyy]

Recunosc, aveam un stres cu limba, credeam că poate fi un motiv de marginalizare, dar la ea nu e cazul.