Nu stiu cum am ajuns aici dar simt ca am nevoie de un sfat.
Povestea mea este destul de complexa si vreau sa o expun cat mai detaliat sa va formati o imagine cat mai reala despre noi deoarece nu doresc sa ma victimizez pentru ca nu o sa aflu adevarata problema.
La varsta de 19 ani am cunoscut o fata cu 3 ani mai mare care iesise dintr-o relatie (casnicie), destul de tanar sa vreau ceva de la viata am luat relatia in joaca pana cand am aflat impreuna ca e insarcinata. Desi situatia trebuia sa ma sperie eu am hotarat ca vreau acest copil si doresc sa intemeiez o familie alaturi de ea, au urmat cateva discutii deoarece ii paream un copil si nu avea incredere ca as face fata. Am tratat tot cu seriozitate si am format un cuplu frumos,. Scoala nu a fost de mine (am terminat o profesionala) desi apropiatii mei spun ca aveam un potential marit, va intrebati de ce am adus scoala In discutie, o sa va lamuriti mai tarziu, acum sa revin la mica mea poveste.
Prietenii mei se distrau frumos iar eu aveam doua joburi mizère sa pot inretine familia, nu am fost genul de adolescent rebel si consider ca am fost crescut cu anumite principii si asta a facut ca eu sa fiu omul de care ea avea nevoie, nu fugeam la bere sau discoteca si nu faceam chestii care sa o doara sau sa dezamagesc, faceam doar ce vazusem la tatal meu si doream sa am intelegerea si bunastarea de care tata avea parte in casnicia lui. M-am izolat de prieteni si am creat un univers al nostru in care am trait fericiti o perioada, cred eu, lucrurile care le faceam de obicei cu prietenii acum le faceam acum cu sotia (distractii de seara in cuibul nostru, beam cate o bere impreuna ne uitam la fime, ieseam la plimbari etc)
Dupa un an doi viata noastra sexuala a inceput sa scartaie iar eu am facut cateva greseli pe care le regret si de care nu sunt mandru dar pun aceste probleme pe faptul ca eram tanar si fara minte si nu eram in stare sa rezolv altfel problemele, am lovit-o de cateva ori si a vazut un mesaj dat de mine fostei mele iubite in care ii spuneam ca imi e dor de ea si sunt nefericit. A fost un episod urat in viata noastra peste care a trecut cum a stiut ea mai bine si viata de cuplu a continuat, pe masura ce trecea timpul ne reveneam si totul revenea la normalul bun. Anii au trecut si fata noastra a inceput sa creasca frumos, am scapat de chinul cu laptele si pampers si acum puteam renunta la un job sa pot sta mai mult cu familia.
Am scris multe randuri despre mine dar nimic de ea asa ca am sa o fac acum, nu stiu cum era ea vazuta din exterior dar in ochii mei era asa:
O femeie foarte frumoasa, putin mai matura ca mine, nu era foarte romantica sau lipicioasa dar avea darul ca atunci cand se uita la mine sau cand facea un simplu gest sa stiu cat de drag ii sunt si cat insemn pentru ea, se vedea sclipirea ei in ochi , era o mama buna pentru copilul nostru si sotie grijulie care nu ma lasa sa plec la serviciu nearanjat desi eram un parlit de pandar sau un manipulant in vreun depozit.
Anii au trecut cu bune si cu rele, am avut perioade in care nu aveam bani, nu aveam serviciu si ne chinuiam dar si perioade cand am trait destul de bine, am incercat sa imi depasesc situatia si incet incet am vrut tot mai mult de la mine pe plan professional ( am inceput ca necalificat, am ajuns pe rand receptioner , gestionar, dispecer transport,revizor tehnic, sef coloana,dupa astea iar am picat in gauri financiare fara serviciu si am luat-o de la cap, muncitor pe santier in strainatate si in tara, distribuitor marfa, agent de vanzari , marketing, administrator web, dupa care am transformat pasiunea mea pentru electronica in job si acum sunt technician), toata tranzitia asta nu i-a oferit o stabilitate financiara si nu i-am parut prea serios pentru ca nu m-am tinut de nici un job asta din cauza ca eu doream mai mult dar ea credea ca nu puteam face fata posturilor care le-am avut. In tot acest timp relatia de cuplu mergea foarte bine si ne certam destul de rar, aveam o viata sexuala deosebit de activa si de frumoasa, eu sunt mai fierbinte si ma gandesc de 3 ori pe zi la sex, ea raspundea frumos cerintelor mele si se vedea ca sunt dorit, ma privea cand umblam dezbracat si nu rata nici un moment sa ma atinga atunci cand simtea dorinta. Relatia noastra parea sa fie altfel decat ce vasusem sau auzisem la alte cupluri, sentimentele se amplificau de la un an la altul si iubirea ce o am in suflet pentru ea a devenit din ce in ce mai puternica. Ca om, ca femeie, nu aveam nici cel mai mic repros la adresa ei in sufletul meu, dar ne mai ciondaneam din cand in cand pe diverse motive puerile (ploi scurte de vara) lucruri normale, nu am simtit niciodata ca ar dori altceva, nu am simtit minciuni sau vreun semn ca ar fi infidela si nici un fel de motiv sa ma faca sa imi pierd increderea in ea, o adevarata doamna .In aceasta perioada ea a stat mai mult pe acasa avand grija de copil si a avut si cateva joburi scurte ca vanzatoare si croitorie, dupa aceste experiente sa hotarat sa faca o scoala sa scape de munca grea si sa faca ceva frumos pentru ea, a ales asistenta medicala si a intrat la stat cu o nota de care sunt mandru si am sustinut-o cu toata puterea mea.
De aici incep problemele, scoala merge dar eu din nou trebuie sa trag ca un nebun sa fac fata, lucru care nu ma deranjeaza deloc. Unul din tabieturile noastre de a consuma o bere la un film pentru ea devine un viciu si a marit ratia 4/5 beri pe seara, de multe ori se ajungea si la cantitati exgerate, treceam cu vederea de multe ori cand vedeam ca acest lucru nu schimba nimic intre noi, poate chiar profitam de situatie si aveam parte de mai mult sex. In viata noastra a mai aparut o persoana, prietena ei, care trecea printr-o relatie nasoala, sotia mea a impartit totul cu ea si a hotarat sa ma imparta si pe mine. La inceput totul a fost o joaca dar situatia a luat amploare si aproape un an am avut escapade si relatii intime in 3, nu pot nega ca nu mi-a placut, a fost frumos si am incercat sa fiu un domn si tot ce se intampla era doar din acordul sotiei si in prezenta ei dar toate astea se intamplau tot cu mult alcool.
Dupa un timp am vazut ca incepe sa o afecteze si ca obiceurile devin toxice am hotarat sa punem punct distractiei periculoase si am ramas prieteni cu aceasta fata, sotia isi vede de scoala si de casa la fel de bine dar vechiul obicei cu bautura ramane rutina zilnica, treptat (in decursul unui an ) relatia noastra sexuala scade in intensitate si nu mai vad in ochii ei nimic, este indiferenta, nu mai vede daca plec neangrijit din casa , nu se mai uita dupa mine, simt ca evita sa ne apropiem chiar nonsexual si tot ce fac pentru a ma apropia de ea e in zadar. In ultimul an de scoala I se ofera sansa de a face practica platita in Anglia si o sustin sa plece pentru 3 luni stiind ca visul nostru era sa termine si sa plecam din tara. A nimerit intr-un loc bun si a stat in casa cu o fata, un cuplu casatorit si un baiat casatorit, lucrurile au avut un curs firesc si nu mi-a dat nici un motiv sa cred ceva despre ea dar instinctul meu imi spunea altceva si cand o sunam fiecare discutie se transforma in cearta si vorbe urate. Tin sa subliniez ca nu sunt un tip gelos si ea a mai fost plecata in alta tara cu serviciul pana in scoala si nu sa pus problema de asa ceva, dar acum simteam ceva fara ca ea sa imi lase o umbra de banuiala. Cele 3 luni au trecut si ma duc nerabdator cu copilul sa o intampinam la aeroport. A aparut in fata mea si am simtit nevoia sa fiu distant, a urmat un sarut rece fara nici un pic de pasiune sau dor din ambele parti, ziua a trecut repede si nu am avut prea mult timp sa ne vorbim deoarece am plecat pe la rude, ajunsi acasa in prag de seara in mod normal trebuia sa rupem patul dar ceva din mine nu ma lasa sa ma apropii de ea, a incercat subtil sa imi arate ca ar vrea dar refuzul meu nu a dreanjat-o si nu a insistat. Incepand din ziua urmatoare aveam sa descopar ca ea nu mai este persoana de care m-am indragostit si gandirea ei ma speria foarte tare, punea foarte mult pret pe prieteniile legate acolo si pe bani si dorea o oarecare independenta, relatia sa degradat in doua saptamani neasteptat de rau si toate rugamintile mele la adresa ei pentru ea erau considerate impuneri, incepem sa avem discutii si ceream explicatii pentru schimbarea ei dar nu rezolvam nimic, raspunsul ei era ca este satula de cate i-am facut, o puneam sa detalieze si nu avea argumente, zilnic pastra legatura cu cei cu care a locuit si vorbea destul de mult cu baiatul acela casatorit care si el ajunsese acasa ,foarte departe de noi. Am cerut explicatii si am primit cum ca aceasta persoana ii e foarte apropiata si a ajutat-o mult pe ea si pe colega ei si sa legat o prietenie si ii face placere sa ii auda. Desi nu imi parea normal pentru ca si eu am avut diverse joburi si am interactionat cu multe femei dar aveam o relatie profesionala si nu ne sunam sa ne intrebam de sanatate, am trecut peste si mi-am spus ca sunt un om democrat si trebuie sa mi se para normal ce se intampla.
Aveam moralul la pamant si intr-una din zile am renuntat la job intr-un moment de nervi si am ajuns acasa in jurul pranzului, am avut o discutie destul de aprinsa cu ea si am fost intrerupti de telefonul ei care a sunat, vizibil speriata (desi stiam de la ea ca pastreaza legatura nu am avut ocazia sa o aud vorbind pana atunci) a raspuns si primele cuvinte a fost sa il anunte ca sunt langa ea, atunci nu am avut nevoie de nici o explicatie si sentimentul meu de indoiala a devenit certitudine, au avut loc discutii si pe tema asta dar nu am rezolvat nimic, pana seara eram despartiti. Ea sa mutat la mama ei si eu am ramas singur, am avut timp sa o acuz, sa gandesc, sa ma consider victima, sa plang, sa urlu, dupa un timp am reflectat asupra situatiei si am gasit vinovatul. Eu, am aruncat-o in bratele altui barbat cu nervii mei cu suspiciunile mele, cu vorbele mele urate, cu dragostea mea sufocanta, m-am pus in locul ei si am inteles multe si am hotarat sa trec peste treaba asta si sa ma impac cu ideea ca a gresit din vina mea sau a ei si am hotarat sa iert si sa ma iert si pe mine. Am fost la ea sa discutam si sustine ca toata viata ei a fost corecta fata de mine si nu a fost cu acel barbat (desi nu jura) indiferent de cred eu, spunea ca este confuza si de aici se trage separarea, ca vrea sa afle daca mai are ceva pentru mine, ca au fost ani grei si chinuiti alaturi de mine si ca nu a putut niciodata sa fie ea. Eu le stiu pe ale mele si cred ca ceva sa intamplat acolo, indiferent ca a fost o noapte de dragoste sau o mangaiere, ceva i-a sters sentimentele putine ramase fata de mine si asta doare cel mai mult, preferam sa traga un sex bun si sa vina acasa aceeasi femeie de care eram indrgostit. Nu ma suparam deoarece si eu am avut parte de asa ceva cu voia ei dar eu am reusit sa nu imi pierd mintile.
Dupa o saptamana am gresit din nou si am adus-o acasa cu insistenta mea si nu am lasat-o sa isi gaseasca linistea si sa vad cu adevarat daca mai are ceva pentru mine, acum suntem impreuna ne intelegem putin mai bine ( continuam planurile de viitor )dar ne certam destul de des, a ramas aceeasi persoana rece, nu ma vede prin casa, nu o mai fac sa tremure, nu o mai excit (si reproseaza treaba asta), nu ma mai doreste dar macar o vad ca incearca sa salveze cei 11 ani de casicie, face totul mecanic si e dureros cand sti ca unele lucruri se fac din obligatie si nu dorinta, nu vreau sa o tin cu forta si doresc ca lucrurile sa se indrepte, traiesc cu aceasta speranta si lucrez la caracterul meu sa o pot face intr-o zi sa isi intoarca privirea cu interes catre mine insa pana atunci imi traiesc singuratatea in doi. O iubesc enorm !
Vreau sa stiu parerea voastra, puteti sa judecati, sa criticati, sa injurati dar incercati sa spuneti daca relatia asta mai are un viitor.
