Despre initiativa
Conceptul „Şcoală după şcoală”, lansat de Ministerul Educaţiei în 2011, presupune că fondurile pentru acest scop trebuie să vină de la autorităţile locale, din proiecte europene sau naţionale, donaţii, sponsorizări sau chiar de la părinţii elevilor. Fiecare şcoală în parte trebuie să alcătuiască un plan, înainte să organizeze programul „after school”, să vadă câţi elevi se pot înscrie, dar şi dotările materiale necesare pentru spaţiile respective. Copiii care rămân la şcoală, după ce au terminat cursurile, servesc mai întâi masa de prânz, apoi îşi fac temele. Cei rămaşi în urmă cu învăţătura pot primi un ajutor suplimentar. Cu toţii sunt îndrumaţi spre proiecte care să le stimuleze inventivitatea şi îndemânarea, ajungându-se până la organizarea de excursii tematice. Toate bune şi frumoase, în teorie, pentru un sistem de care pot beneficia elevii învăţământului primar şi gimnazial.
Dupa un pilot lansat in Sectorul 6 in Bucuresti prin 2012 (vezi aici) in 2014 s-a dat o lege Programul trebuia sa fie continuat. Iata aici Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5349/07.09.2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Şcoala după şcoală”
Cred sincer ca un astfel de program, in care copiii au sansa sa faca diverse activitati si sa socializeze in loc sa stea la televizor in grija bunicului care doarme pe fotoliu pot sa contribuie major la viitorul copiiilor cat si a Roamaniei in general.
Stie cineva care este situatia acestui program. Scolile la care merg copiii vostri ofera un astfel de program? Care este situatia in zona rurala?
