145 raspunsuri la acest subiect

[Qarina]

Mantuirea pt pacatele noastre prin sacrificiul Domnului Isus...nu o gasim in nici o alta religie sau traditie...sau effort personal.

 

 

de multe ori m-am intrebat care e semnificatia si ce efect are - Atentie, nu in credinta, ci in logica - mantuirea prin sacrificul lui christos.

 

nu ii inteleg logica.

[michelle-usa]

in Ioan 19:30 ultimele cuvinte a le lui Isus spun: s-a ispravit!"....adica misiunea lui a fost dusa pana la sfirsit, plata pt pacatele noastre a fost facuta in full...noi nu mai putem adauga nimic, nu mai trebuie sa ne aducem in nici un fel aportul...doar sa credem in El,  ca jertfa lui a fost suficienta.

 

[michelle-usa]

de multe ori m-am intrebat care e semnificatia si ce efect are - Atentie, nu in credinta, ci in logica - mantuirea prin sacrificul lui christos.

 

nu ii inteleg logica.

 

omul pacatuieste, da?

cu voie/fara voie...cu fapta/cu gindul...nu conteaza...tot pacat se numeste.

nu conteaza ca vorbim de un singur pacat sau de millioane...tot pacatosi ne numim.

 

pacatul treb cumva spalat/sters ori treb pedepsit.

un om cu pacate (indifferent cite/care) nu are cum sa ajunga in Rai ....altfel hitler...si toti criminalii ar ajunge acolo...alaturi de apostoli si alti oameni "buni" (cu pacate mai putine/mai putin rele...sa spunem) etc.... si astfel raiul -nu ar mai fi rai.

 

 

Dumnezeu a instaurat prin lege, acest sacrificu de animale-prin singe animalelor (un anumit tip de animale)

Adam si eva dupa ce au pacatuit, au fost imbracat in piele de animal.ilustrind de fapt primul sacrifice al animalelor. ...

apoi  se vede chiar cu cain si abel...ca omul in loc sa respecte sacrificul instaurat de Dumnezeu prin singe...si a adus altfel de sacrifice....de asta nu i-a placut Domnului....pt ca numai prin sange se pot spala pacatele.

 

pacatul e ce ne desparte de Dumnezeu  si de asta e cel mai important in viata noastra, sa ii scoatem la iveala, sa nu-l mai bagam sub pres , si sa deal with it.

 

dar nu putem oricit am incerca sa tinem legea, sa aducem sacrificii, traditii, religii...de asta Dumnezeu-Domnul Isus a venit pe pamant prin  si s-a jertfit.

 pt ce?

 pt toate pacatele noastre, trecute, prezente, viitoare. Asta e maintuirea, harul....grace cum se spuen in engleza...cadoul nemeritat si oferit gratis.

 

acum, oamenii au de ales:

1. sa creada in Dumnezeu

2. sa nu creada

 

Daca Dumnezeu exista atunci :

-cei credinciosi cred ca pot fi manutiti/salvati/au pacatele sterse prin

       -lege (cele 10 porunci)

       -har (sacrificial D. Isus)

-cei necredinciosi vor plati pt TOATE pacatele  ...pt ca vor fi judeacati dupa lege.

 

depinde de fiecare in ce categorie vrea sa intre, ce riscuri sa-si asume...eu -una am ales.

Editat de michelle-usa, 25 aprilie 2016 - 21:44 .

[michelle-usa]

eu cred ca ranile cele mai dureroase purtate de Isus nu au fost cele de pe cruce, dar cele provocate de cei care se indoiesc de existenta lui, de sacrificiul si dragostea Lui.

 

asa cum, vedem ca si pe noi  mai mult ne dor ranile sufletesti decit cele fizice.

[patou]

de multe ori m-am intrebat care e semnificatia si ce efect are - Atentie, nu in credinta, ci in logica - mantuirea prin sacrificul lui christos.

 

nu ii inteleg logica.

 

raspunsul pe care l-am gasit eu si care ar putea fi un punct de plecare.

 

Vechiul Testament vorbeste de persoane (care trebuiau sa faca parte din familie) care aveau drept de rascumparare asupra altora. Acele persoane nu puteau sa se elibereze singure din diferite situatii si atunci exista acest "artificiu" daca-i pot zice asa. 

 

La fel e si cu rascumpararea noastra. Doar Isus a  putut s-o faca pentru ca e din familie (s-a facut om asemenea noua), pentru ca e Dumnezeu (adica fara pacat) si astfel este singurul care are legal drept de rascumparare asupra noastra. 

 

Noi nu putem s-o facem singuri si nici alti oameni nu pot s-o faca pentru noi pentru ca nimeni in afara de El nu indeplineste conditiile necesare rascumpararii.

[Qarina]

Toata lumea pacatuieste. Mai mult sau mai putin in numar sau mai mult sau mai putin in gravitate.

 

premisa. Inteleg ca agreem asupra pemisei, ca si tu si eu gandim la fel.

 

apoi in urma pacatuirii, exista mai multe tipuri de atitudini:

 

i don't care - cel mai usor scenariu, nu ne oprim asupra :)

 

 

pacatuiesc ce pacatuiesc dupa care la un moment dat imi dau seama ca ma paste iadul si fac o alegere intelectuala - cam la fel cu afirmatia cu aleg sa cred- ma pocaiesc si imi marturisesc pacatele (in orice formna de religie crestina, nu mai intereseaza care) si asta + sacrificiul lui isus = ticket to heaven?

 

pacatuiesc ce pacatuiesc si am o revelatie si devin crestin (diferenta intre intelect si afect, atata tot). Asta + crucificarea = ticket to heaven?

 

daca da, cum cuantifici diferenta semnificativa de credita adevarata vs alegerea logica a caii safe?

 

paciesc ce pacatuiesc, imi dau seama ca e gresit si fac tot posibilul ca prin actiunile mele sa repar, rascumpar pacatele si sa fiu o persoana "buna" (pe scurt) dar fara a crede neaparat in dumnezeu ca entitate si biserica. Asta inteleg ca = ticket to hell?

 

cam asta deduc din ce spui tu. 

 

Acu sa clarificam, eu fac aici doar un exercitiu de logica si combinari/ posibilitati, nu imi discut credintele valorile sau temerile :))))

[Qarina]

raspunsul pe care l-am gasit eu si care ar putea fi un punct de plecare.

 

Vechiul Testament vorbeste de persoane (care trebuiau sa faca parte din familie) care aveau drept de rascumparare asupra altora. Acele persoane nu puteau sa se elibereze singure din diferite situatii si atunci exista acest "artificiu" daca-i pot zice asa. 

 

La fel e si cu rascumpararea noastra. Doar Isus a  putut s-o faca pentru ca e din familie (s-a facut om asemenea noua), pentru ca e Dumnezeu (adica fara pacat) si astfel este singurul care are legal drept de rascumparare asupra noastra. 

 

Noi nu putem s-o facem singuri si nici alti oameni nu pot s-o faca pentru noi pentru ca nimeni in afara de El nu indeplineste conditiile necesare rascumpararii.

 

 

CLarfica, te rog, dreptul asta de rascumparare asupra altora (oameni asupra oameni, nu isus) ca nu imi e clar

Editat de Aqai, 25 aprilie 2016 - 23:07 .

[Qarina]

Si inca ceva: pacatul originar a fost faptul ca animalele au fost omorate pt imbracaminte? Adica daca teseau ne din plante nu ar mai fi fost ?

[michelle-usa]

pacatuiesc ce pacatuiesc dupa care la un moment dat imi dau seama ca ma paste iadul si fac o alegere intelectuala - cam la fel cu afirmatia cu aleg sa cred- ma pocaiesc si imi marturisesc pacatele (in orice formna de religie crestina, nu mai intereseaza care) si asta + sacrificiul lui isus = ticket to heaven?
 
pacatuiesc ce pacatuiesc si am o revelatie si devin crestin (diferenta intre intelect si afect, atata tot). Asta + crucificarea = ticket to heaven?
 
daca da, cum cuantifici diferenta semnificativa de credita adevarata vs alegerea logica a caii safe?
 
paciesc ce pacatuiesc, imi dau seama ca e gresit si fac tot posibilul ca prin actiunile mele sa repar, rascumpar pacatele si sa fiu o persoana "buna" (pe scurt) dar fara a crede neaparat in dumnezeu ca entitate si biserica. Asta inteleg ca = ticket to hell?

e greu sa-ti raspund la intrebarea asta , pt ca personal nu am experimentat asa ceva.

stiu ca sutn personae care probabil gindesc de genul "aleg sa cred in Isus....poate, poate nu ajung in hell".
dar asta nu inseamna ca , credinta lor este genuine, sincera,adevarata...sau ca "se pune" (cum zicea cineva).
Dumnezeu ne cunoaste gindurile, intentiile, inimile...El nu vrea doar niste roboti, care zic "cred"...vrea o relatie cu noi, o viata transformata din interior in exterior si vrea sa ne dorim sa petrecem eternitatea cu El...

phariseii de pe vremea lui Isus, sutn un bun exemplu...tot ce faceau era o fatzada...sau se gindeau ca pot prin fapte/vorbe sa isi cumpere ticketul spre rai.

cind 'devii" credincios nu neaparat ai o revelatie, si esti credincios in instant(mai sutn si exceptii....nu le discutam),e de fapt un eveniment -sa spun asa...care are mai multe etape.

[michelle-usa]

 

paciesc ce pacatuiesc, imi dau seama ca e gresit si fac tot posibilul ca prin actiunile mele sa repar, rascumpar pacatele si sa fiu o persoana "buna" (pe scurt) dar fara a crede neaparat in dumnezeu ca entitate si biserica. Asta inteleg ca = ticket to hell?
 

eu cred ca noi nu putem (din foarte multe motive) rascumpara, repara, platii pt pacatele facute.
daca nu credem in Dumnezeu pt ce am face asta?
de fapt daca nu credem in Dumnezeu , nu credem nici in pacat, nu?
asa cum spuena si patou , rascumpararea , plata pt pacate e direct stabilita de Dumnezeu si nu se face dupa bunul nostrum plac.
are anumite criterii care treb sa fie indeplinite...si ep care noi nu suntem calificati, indreptatiti sa o facem..


eu cred ca biserica-ca institutie, nu are legatura cu salvarea.