si cum ar trebui sa fie in cazul in care ambii parinti isi iubesc/vor copiii dar impreuna nu mai pot convietui?
in cazul nostru, cu copii impartiti jumatate-jumatate, era normal, sanatos, ca sotul meu sa-si priveze copiii de mama doar pe pretextul ca ea e mai flower-power asa? si va garantez ca baietii isi iubesc mama asa cum e ea, comoda si lasa-ma acum ca am campionatul de poker in retea. si isi iubesc si tatal si da, spun ca ei au 2 case.
sau poate ar fi trebuit sa renunte el ca tata la copii, ca nu-i asa, intotdeauna mama e cea mai buna in poveste?...
sau poate ar trebui ca fosta sa vina sa locuiasca cu noi o sapt din 2, ca sa fie impreuna cu copiii lor; dar ce te faci ca si fosta e cu cineva si sunt si eu in schema? traim asa cu totii la gramada?
sau ar fi fost copiii mai fericiti sa-si vada parintii certandu-se non-stop, nevorbindu-si cu lunile si fiecare cu viata lui? avem un prieten de familie care a trait situatia asta si nu inceteaza sa spuna ca prefera de o mie de ori ca parintii lui sa fie despartiti decat o astfel de atmosfera...
sigur ca teoria e buna, ideal e ca parintii sa ramana pe veci impreuna, dar ce te faci cand viata reala e alta? copiii sunt acolo, prezenti si da, au nevoie de parinti. si pe unii iresponsabili incearca legea sa-i mai responsabilizeze
Editat de Lea_des_bois, 29 martie 2016 - 10:23 .