616 raspunsuri la acest subiect

[eumada]

Si apoi pe la 50-55 de crescut nepoti...ei...treburi....nu gluma.Poate pe la 70 sa incerc sa diversific........

hrana desigur ca nu cred ca voi mai avea dinti...

[buflea]

Dar ce este ispita asta ? Ca vorbiti de parca e ceva fizic, ca moartea ...te alege, te ademeneste, te inconjoara, te zapaceste si apoi ori te lupti cu ea si iesi invingator (adica ?), ori te omoară (afica ?) Nu cumva "ispita" asta este o notiune inventata de noi, iar lupta impotriva ei, o justificare a efortului nostru de a sta "pe viata" cu aceeasi persoana ? Daca "da", atunci va mai intreb, de ce trebuie sa lucram la o relatie, daca membrii ei evoluează / se maturizeaza diferit ? Cred ca suntem unanimi cand spunem ca omul nu este o persoana solitara, dar de ce trebuie sa ne chinuim (luptand cu ispitele), sa ramanem langa o singura persoana, toata viata ?

[buflea]

Dar ce este ispita asta ? Ca vorbiti de parca e ceva fizic, ca moartea ...te alege, te ademeneste, te inconjoara, te zapaceste si apoi ori te lupti cu ea si iesi invingator (adica ?), ori te omoară (afica ?) Nu cumva "ispita" asta este o notiune inventata de noi, iar lupta impotriva ei, o justificare a efortului nostru de a sta "pe viata" cu aceeasi persoana ? Daca "da", atunci va mai intreb, de ce trebuie sa lucram la o relatie, daca membrii ei evoluează / se maturizeaza diferit ? Cred ca suntem unanimi cand spunem ca omul nu este o persoana solitara, dar de ce trebuie sa ne chinuim (luptand cu ispitele), sa ramanem langa o singura persoana, toata viata ?

[buflea]

Dar ce este ispita asta ? Ca vorbiti de parca e ceva fizic, ca moartea ...te alege, te ademeneste, te inconjoara, te zapaceste si apoi ori te lupti cu ea si iesi invingator (adica ?), ori te omoară (afica ?) Nu cumva "ispita" asta este o notiune inventata de noi, iar lupta impotriva ei, o justificare a efortului nostru de a sta "pe viata" cu aceeasi persoana ? Daca "da", atunci va mai intreb, de ce trebuie sa lucram la o relatie, daca membrii ei evoluează / se maturizeaza diferit ? Cred ca suntem unanimi cand spunem ca omul nu este o persoana solitara, dar de ce trebuie sa ne chinuim (luptand cu ispitele), sa ramanem langa o singura persoana, toata viata ?

Editat de buflea, 11 februarie 2016 - 22:29 .

[a_alinta]

eu  nu ti-am inteles intrebarea cu ispita, buflea  dar  nu sunt unanima cu afirmatia ca omul nu este o persona solitara.

 

in ceea ce ma priveste omul este solitar de la nastere pana la moarte. ce se intampla in jurului lui in aceasta perioada e alegerea lui dar el tot solitar e.

 

nu confunda singuratatea cu solitaritudinea.

[buflea]

Eu cred ca viata celor cu mai multe relatii (lungi) este mai plina de evenimente, mai bogata in experiente, in trairi, in simtiri, in ce au primit sau in ce au oferit de-a lungul ei.

 

Ideea asta de “partener pe viata” este o utopie inventata de oameni (biserica ?) in scopuri organizatorice, si impusa ca o norma morala, esentiala de organizare a societatii. Lumea moderna o desfiinteaza pe zi ce trece. Se chimba “normalul” in multe, incepand de la “cine trebuie sa castige mai mult”, “cine trebuie sa gateasca”, “cine trebuie sa creasca copiii” … “cum trebuie sa imi organizez viata ca sa fiu fericit”. Toti ne cunoastem “normalul” asa cum spunea Rufus si acceptam ca “normalul” este o notiune personala si diferita de la individ la individ. Pericolul pe care il vad eu este ca e bine sa observam tendintele la nivel global, si sa avem deschidere catre tot ceea ce difera de “normalul” nostru. Nu pentru noi, pentru copiii nostri. Eu nu cred ca vreau sa imi cresc copiii in normalul meu, ca s-ar putea sa intre in conflict cu “normalul” timpurilor lor si sa ia decizii gresite, bazate pe confuzie. Nici Rufus sau orice mama casnica nu cred ca isi creste fetele in a sta in gospodarie si a urma aceeasi cariera domestica, desi in trecut aceasta pregatire exista si era foarte serioasa.

 

Problema a “normalului” nostru depasit a existat din totdeauna …

Normalul bunicilor mei a fost ca fetele sa se marite la 16 ani si sa se ocupe exclusiv de gospodarie. Normalul parintilor mei a fost ca femeile sa se marite virgine, sau neaparat sa se marite daca ramaneau insarcinate in afara casatoriei …pai cate familii nu s-au format din aceasta obligatie de a intra in normalitate … si apoi cate esecuri sau effort s-a depus in a sta in acea casatorie pe viata, ca deh, asta era alt normal. Cate tinere nu au nascut copii nedoriti, numai pentru ca normal este sa il nasti, nu sa-i intrerupi evolutia …etc, etc, etc. Iata confuzii si drame pot genera aceste “normaluri” inflexibile …

 

Cum vad eu viitorul copiilor mei sau poate a nepotilor mei ?
Eu cred ca institutia casatoriei va ramane strict un aranjament legal si necesar … divortul va deveni in schimb normal, comun, firesc …
Aceasta libertate nu va genera o promiscuitate si o moralitate indoielnica (cum sunt sigura ca gandesc traditionalistii) pentru ca biologic, oamenii sunt inclinati spre stabilitate de orice fel, inclusiv emotionala …dar nu o singura stabilitate. Probabil 2-3 casatorii intr-o viata de om va fi "normal" …Intre ele, se vor consuma relatii neoficiale / nelegalizate, nu cu scopul de a-ti studia partenerul, de a alege bine, de a cunoaste persoana langa care vrei sa mori, de a te pregati pentru proiectul vietii (lupta cu ispitele, eforturile de a ramane) … ci cu scopul de a-ti trai viata cat mai confortabil, de a trai in zona de confort, de a te simti echilibrat pe toate planurile ...de a fi fericit.

 

Deja o simt pe Andacos in ceafa mea cu intrebarea “ce se intampla cu copii ?”   …asa ca raspund inainte. Copiii vor ramane in responsabilitatea legala a mamelor cu o contributie sentimentala/emotionala/fizica/financiara, bine venita din partea tatalui. Femeile vor face copii nu pentru ca vor o familie, ca trebuie sa fie in randul lumii,  ci pentru ca simt / vor un copil cu barbatul pe care il iubesc la un moment dat. Barbatii vor accepta sa faca un copil, nu pentru ca trebuie sa se aseze si ei odata la casa lor, ci pentru ca vor sa faca parte din aceasta experienta. Cresterea copiilor va fi un proiect cu date bine stabilite inainte … mama stie ca e al ei pe veci si detine toate responsabilitatile, tatal stie ca il poate vedea si interveni oricand ...cam ca si acum in multe cupluri casatorite, nu-i asa ?

 

Si fiti fara grija, omenirea va supravietui, generatie dupa generatie la fel ca si pana acum, cu acesti copii cresuti si dezvoltati frumos si in afara unei familii traditionale … de altfel exista de secole modelul tribal – cu copiii crescuti de comunitate, modelul musulman cu copiii crescuti in compoundul cu un barbat si 3 neveste, modelul nomad …etc, etc, etc.

 

Cand institutia casatoriei se va degrada suficient de mult incat sa nu mai tina oamenii incatusati in norme si prejudecati, atunci notiunea de adulter va disparea, la fel si viata dubla, traumele sufletesti / dezamagirile sentimentale se vor minimiza, teama de esec si rusinea judecatilor sociale de asemenea … ispitele vor disparea, pentru ca ele nu exista fizic ci sunt rodul obligativitatii cuplului pe viata ...lupta cu ispitele si oamenii slabi invinsi de ele nu vor mai avea sens.

 

Piata “dragostei” va avea mai multi candidati disponibili, legal si emotional, iar procesul de a gasi un partener la orice varsta va fi ceva foarte natural si lin, fara checklist, fara teama de viitor, fara teama de esec.

 

Stiu ca o sa ma contestati … si nu o sa incerc sa va conving. Doar sa reflectati si la aceasta varianta, poate nu pentru voi, pentru urmasi.

[a_alinta]

eu nu te contest deloc la asta, decat ca in viitor eu sper ca nu va mai fi nevoie nici de  certificat de nastere si de casatorie. 

Editat de a_alinta, 11 februarie 2016 - 22:57 .

[andacos]

Eu n-am priceput-e drept ca-s si cam obosita la ora asta,care e esenta mesajului tau?

 

Adica viata e saraca (ceva d egenul nu ti-.ai trait viata )daca se limiteaza doar la p relatie stabila si pe viata?(cum ramine cu cei ce si-au itnilnit sufletul pereche,cu cei ce isi iubesc partenerul ca-n prima zi si o vor face pina la moarte?)

 

Pai mie nu mi s epare ca-n ziua de astazi mai traieste cineva asa ,,,cu voalul pe ochi,majoritatea au cel putin citeva relatii inainte de a face pasul spre casatorie.

 

Acum ca tu ai un dinte impotriva casatoriei,na' e dreptul tau,ins anu trebuie sa fii traditionalist sa crezi ca de fapt institutia castaoriei nu va disparea niciodata,statul incurajeaza familia si casatoria(chiar daca concubinajul a ajuns in unele tari la acelasi statut legal cu castaoria),biserica la fel...deci slabe sanse sa dispara .Nu ma pot aventura sa fac speculatii cum va fi balanta cuplurilor(mai multi castaroti sau mai muti ce vor trai in concubinaj),insa cu siguranta ca nu va disparea.

 

Moralitatea da,dispare sub ochii nostri,iar ceea ce numesti tu "piata dragostei" va avea mai mutli ckienti tocmai datorita acestui aspect.

[buflea]

Pai ce, eu am zis ca dispare ? Din contra, am zis ca ramane ca optiune de împărți niste drepturi legale (insurance, mosteniri, bunuri).

 

Esenta mesajului meu era ca divortul va deveni din eșec-trauma-dezamagire, o norma, ceva firesc si frecvent. Asta va elibera o suma de subiecți (mulți as spune), care stau acum in casatorii formale, au viata dubla sau nefericita si desi sunt disponibili, nu sunt accesibili.

 

Situatia va echilibra oportunitățile femeilor singure de 40 de ani, care nu au sansele bărbaților de a fi acceptate de generații mai tinere decat ele. Sa nu veniti cu contra-exemple de pe strada voastra in care ea are 40 si el 20, ca alea sunt exceptii. Generalizez cu buna știință...statistic vorbind, barbatii singuri de 40-50 de ani au acces la femei cu 10-20 de ani mai tinere decat ei, deci o plaja mai mare de oportunitati de a scapa de singuratate ...in timp ce femeile nu au aceasta sansa. De aceea, pe buna dreptate, interesul lor pentru femei din aceeasi generatie este mai mic ...si de aceea realitatea ca barbatii buni sunt luati sau impresia ca femeile sunt mai multe ca barbatii.

Editat de buflea, 11 februarie 2016 - 23:22 .

[Mik]

Pai ce, eu am zis ca dispare ? Din contra, am zis ca ramane ca optiune de împărți niste drepturi legale (insurance, mosteniri). Esenta mesajului meu era ca divortul va deveni din eșec-trauma-dezamagire, o norma, ceva firesc si frecvent. Asta va elibera o suma de subiecți (mulți as spune) care stau acum in casatorii formale, au viata dubla si desi sunt disponibili, nu sunt accesibili. Situatia va echilira oportunitățile femeilor singure de 40 de ani, care nu au sansele bărbaților de a fi acceptate de generații mai tinere decat ele. Sa nu veniti cu contra-exemple de pe strada voastra in care ea are 40 si el 20, ca alea sunt exceptii. Generalizez cu buna știință...statistic vorbind, barbatii singuri au acces la femei cu 10-20 de ani mai tinere decat ei, deci o plaja mai mare de oportunitati de a scapa de singuratate ...in timp ce femeile nu au aceasta sansa. De aceea realitatea ca barbatii buni sunt luati sau impresia ca femeile sunt mai multe ca barbatii.

 

Mey, terminati cu asta cu plajele  ca nu e adevarat.

Femeile au accesul la plaja de barbati cu 10-20 de ani mai in virsta.

 

Cunosc cupluri separate (inclusiv prietena mea cea mai buna din copilarie) care dupa o casatorie mai mult sau mai putin lunga cu colegi de liceu sau facultate, cu copiii sau nu,  s-au recasatorit cu barbati mai in virsta ca ele si sunt nu fericite, ci foarte fericite.

Editat de Mik, 11 februarie 2016 - 23:18 .