Am prins esenta, nu-i asa?
Da, asta-i esenta, categoric.
Am voie sa:
- Incerc sa indulcesc anumite raspunsuri, in sensul de a cauta niste cuvinte mai potrivite, al caror inteles chiar sa-l cunoasca cea mica, sau niste formulari mai apropiate de felul in care se exprima ea acum?
Desigur. Daca fata iti solicita tie asta.
- Ii sugerez variante mai simple de raspunsuri pentru intrebari mari (deocamdata)?
Daca iti solicita tie asta. Sau daca vezi ca foloseste incorect ceea ce i s-a explicat (adica daca vezi ca bate campii, dar si atunci au farmecul lor, ca stiu ei, ca le-a zis tata/mama)
- Intervin atunci cand nu e pe "domeniul" lui?
Cred ca pentru varsta copilului, sunteti amandoi experti pe orice domeniu, adica puteti gasi raspunsuri rezonabile in orice domeniu. Nu trebuie sa va etalati sau rezervati specialitatile pentru a da raspunsuri copilului.
- Il stimulez sa se puna la mintea ei atunci cand ii raspunde, si sa nu astepte de la ea sa se ridice la nivelul lui (inca)?
Nu cred ca-i frumos sa tragi cu urechea la discutiile lor, dar daca totusi intamplator erai prin zona si ai auzit si crezi ca musai trebuie sa-i spui, nu trebuie sa te feresti, e sotul tau si tu ai o parere pe care vrei ca el sa o cunoasca. Dar cam atat...cred ca el stie prea bine la ce sa se astepte de la un copil...iar daca nu stie, o sa invete. Doar nu crezi ca un copil interesat va inghiti orice i se sufla...sau o va face, pana la un moment dat, dupa care...
Concret, eu nu m-as amesteca, daca evident discutiile nu au continut nepotrivit, nu se cearta, n-o forteaza cu ceva, ci doar croseteaza si ei din vorbe subiecte din pulberi de nori.
Inspir-Expir...
Hiuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!
Ei da, asta da!