87 raspunsuri la acest subiect

[andacos]

Eu nu sunt de acord cu chestia asta si nu as cere niciodata partenerului meu sa aleaga intre mine si parintii mei, no matter what ...

 

Parintii nu se mai schimba, si la batranete merita respect, asa cum sunt ei, incuiati, invechiti, sclifositi, nesuferiți.

 

Intelepciunea trebuie sa stea in noi, pentru ca suntem mai tineri si mai flexibili. Si daca asta inseamna sa omiti anumite evenimente, persoane din viata, care stii ca provoaca agitație, atunci "so be it"

Buflea,varianta asta de raspuns este in ipoteza in care  se omit copiii lui sau se omit copiii tai?

 

Te rog sa te pui doua minute in rolul de femeie ce omite ca are copii,inainte de a raspunde.

 

Un copil e un copil ,el vine la pachet cu partenera nu-l bagam sub pres ca ne e frica de reactia parintilor.

 

Mai departe a spus rufus ce trebuia spus.

[andacos]

 

 

daca relatia intre ei merge si copilul nu e neglijat asta e important...cum in viata nu le poti avea pe toate...chestia cu "laudatul" trece pe o treapta joasa.

michelle,uluitor ca vine tocmai de la tine o asemenea varianta de raspuns.

 

Deci tu iti poti lauda copilul,pentru ca tu ai o casnicie solida(in momentul d efata),ea nu are voie ca in viata nu le poti avea pe toate????

 

Tu ai omite sa spui ca ai copil,in orice imprejurare?

Editat de andacos, 10 februarie 2016 - 09:53 .

[Rufus]

Mna ....la asta chiar  nu ma pricep. 

Atat ce vb cu prietena mea ....si isi tot framanta  gandurile  ca daca  nu ii va iubi copilul  ...viitorul  logodnic. 

Si ii tot teama  ca ,copilul  nu va fii iubit respectat ....etc ....si mai bine singura. 

Desi singura vizibil ii este destul de greu ...

 

Spune-i prietenei tale sa fie mai relaxata, ca va strica multe cu atitudinea asta.

Nu trebuie sa-i explice cu subiect si predicat logodnicului ca daca nu-i va iubi copilul, nu i-l va respecta, daca...daca...nu face altceva decat sa-l puna pe fuga.

Numai idiot sa fie ala sa nu inteleaga, sa nu stie asta. Barbatii stiu chiar sa se foloseasca de copil, sa ajunga la inima mamei, data pe spate de "iubirea" barbatului pentru copilul ei.

Sa fim seriosi...asta vine treptat, trebuie munca, rabdare, incredere in partener...

Da, este un proces sensibil si dificil, dar daca de la inceput sunt indoieli, nu exista absolut nici o sansa.

[dianama]

Spune-i prietenei tale sa fie mai relaxata, ca va strica multe cu atitudinea asta. Nu trebuie sa-i explice cu subiect si predicat logodnicului ca daca nu-i va iubi copilul, nu i-l va respecta, daca...daca...nu face altceva decat sa-l puna pe fuga. Numai idiot sa fie ala sa nu inteleaga, sa nu stie asta. Barbatii stiu chiar sa se foloseasca de copil, sa ajunga la inima mamei, data pe spate de "iubirea" barbatului pentru copilul ei. Sa fim seriosi...asta vine treptat, trebuie munca, rabdare, incredere in partener... Da, este un proces sensibil si dificil, dar daca de la inceput sunt indoieli, nu exista absolut nici o sansa.

Aha ..

O sa ii dau sa citeasca  ....

Multumesc! 

[Lea_des_bois]

total de acord cu Andacos. cum adica sa "ascunzi" ca tu/viitoarea sotie ai/are un copil??? si chiar daca familia lui e de moda veche, sa fim seriosi, nu mai traim in comunism sau epoca medievala unde "aoleu, ne stie si ne vorbeste satul". nu stau la parintii lui, nu sunt dependenti de ei, atunci unde e problema?

pt mine atitudinea lui indica f clar ca nici el nu accepta, in realitate si 100%, copilul. personal imi e imposibil sa-mi pun copilul pe "planul 2 secret total" ca nu cumva sa-i creez "probleme" partenerului. ma vrei cu copil, bine; nu? pa si la revedere. contributia financiara nu-i decat praf in ochi; parerea mea

 

si o intrebare: daca viitorul sot isi va dori un copil, ce faceti? pe al tau il tii "la secret" la mama ta, il vizitezi in weekend si al 2lea sta cu voi, caci asa e normal nu? si cum le explici amandurora ca sunt/nu sunt frati? nu de alta dar poate cel mic te toarna la familia tatalui. brrr....

[oana_s]

Si eu tot cu Andacos sunt de acord...mai ales ca am fost in situatia descrisa.

 

Eu LOCUIESC cu copiii mei, nicicum nu vad de ce ar trebui sa-i ascund de parintii un eventual viitor sot.

Doamne fereste, nu ma intereseaza sensibilitatile nimanui, mai presus de sensibilitatile copiilor mei, mai ales ca personal n-as putea fi eu fericita ascunzandu-mi copiii.

 

In general am vazut multe si inteleg multe, dar sa te feresti de cineva, de oricine ca ai un copil, sa-l lasi la ai tai ca sa nu superi niste straini, mi se pare de domeniul fantasticului, sincer.

 

Aia sunt copiii meu, asa va ramane mereu pana voi muri, sotul poate va fi poate nu, iar parintii lui sunt nimeni pentru mine iar daca as fi nevoita sa omit ca am copii, asa ar ramane pt totdeauna NISTE NIMENI.

 

Nu vad ce ar putea sa-mi ofere un barbat ca sa imi las copilul sa creasca la bunici, sa-l privez de viata de familie (fie ea si in doi- eu si copilul), sa ma duc la el in vizita, sa nu doarma cu mine in casa...sa..sa...multe...cu parere de rau nu pot sa concep

[carlad]

Si eu imi cresc copilul singura si nu pot deloc sa inteleg cum poti sa-ti ascunzi copilul de familia viitorului sot, care la urma urmei va deveni si familia ta. Dar copilului ce explicatie o sa-i dati? Ma gandesc ca se va simti pur si simplu exclus fara sa inteleaga mentalitatile invechite ale viitorilor tai socrii si ale sotului la urma urmei. Va construiti familia pe o mare minciuna care nu cred ca va aduce ceva bun. Si ma surprinde ca asa ceva gaseste intelegere si acceptanta la unele persoane. Mi-e mila sincer de fiul tau.

[carlad]

Si eu imi cresc copilul singura si nu pot deloc sa inteleg cum poti sa-ti ascunzi copilul de familia viitorului sot, care la urma urmei va deveni si familia ta. Dar copilului ce explicatie o sa-i dati? Ma gandesc ca se va simti pur si simplu exclus fara sa inteleaga mentalitatile invechite ale viitorilor tai socrii si ale sotului la urma urmei. Va construiti familia pe o mare minciuna care nu cred ca va aduce ceva bun. Si ma surprinde ca asa ceva gaseste intelegere si acceptanta la unele persoane. Mi-e mila sincer de fiul tau.

[buflea]

Buflea,varianta asta de raspuns este in ipoteza in care se omit copiii lui sau se omit copiii tai? Te rog sa te pui doua minute in rolul de femeie ce omite ca are copii,inainte de a raspunde. Un copil e un copil ,el vine la pachet cu partenera nu-l bagam sub pres ca ne e frica de reactia parintilor. Mai departe a spus rufus ce trebuia spus.

 

Da, ma pun.

Daca dorinta partenerului meu este sa nu spunem de copil, atunci i-as respecta dorința. Nu inteleg de ce trebuie sa defilez cu copilul de gât si sa-l impun unor oameni care nu il vor ?

 

El, partenerul, stie mai bine ce parinti are si cum isi protejeaza relatia cu ei. Si nu mi se pare fair sa-l pun sa aleaga intre mine si parintii idioti care l-au nascut.

 

Relatia mea cu viitorii socri, as incerca sa o minimizez cat pot si sa o pastrez rece si politicoasă, tocmai pentru ca exista suspiciunea ca nu avem aceeasi mentalitate. Asta va minimiza so efectele viitoarei suparari cand vor afla adevarul. Cel care va trebui sa le tina față, va fi cel ce a decis sa expuna situația trunchiat de la inceput.

 

Nu înțeleg de ce trebuie starnit un scandal garantat cand poate fi evitat / amanat ?

[a_alinta]

eu nu inteleg de ce copilul nu sta cu mama , ci cu bunica.  ce daca e adolescent? 

 

pana la urma fiecare doarme dupa cum isi asterne dar dupa mine conteaza mai mult copilul decat un partener care sta drepti in fata parintilor.

 

 a-ti respecta parintii nu inseamna sa fi sclavul ideilor lor,  parerea mea bineinteles.