Am citit de cate doua trei ori mesajele voastre ...ma inspira, chiar ma inspira si va multumesc.
Ce de mame tinere si vaduve. Poate "tineretea" ajuta, pentru ca sunt "misiuni" de terminat, poate e spiritul mai in putere sa treaca peste necaz.
I-am propus mamei sa vina aici ...nu vrea deocamdata si nu vreau sa o fortez.
Se duce zilnic la cimitir ...de cate doua ori pe zi chiar...daca intr-o zi ploua/ninge si nu se poate duce o afecteaza foarte tare. Am prins-o odata intamplator la telefon intr-un astfel de moment si era atat de afectata, de parca suferise o condamnare.
Da mereu de pomana si acolo in cimitir sunt tot felul de oameni ...unul i-a spus "Nu-mi dati Doamna mancare de pomana, vreau bani" ...asa de rau a afectat-o refuzul asta, a facut tot felul de legaturi intre asta si tata, ca o sa-i fie rau acolo unde este, ca e din cauza ei ca nu a gasit oamenii care sa ii accepte pomana cu sufletul curat ...prostii.
A devenit dificila ... nu cred ca ar putea sa locuiasca cu cineva ...din pacate. Sau cel putin nu acum.
S-a ingrasat 10 kg in 6-7 luni. Stie si de ce ...mananca dulciuri, slabiciunea ei de-o viata si nu mai are puterea sa se abtina.
E neingrijita ...nu s-a mai tuns si mai ales nu s-a mai vopsit. Are parul un alb murdar care arata neingrijit ...cred ca pur si simplu nu are chef sa se uite in oglinda si nu ii pasa de cum arata.
Are reactii controversate ...cand o deranjeaza ca o suna lumea, o invita pe la diverse, o sacaie ...cand i se pare ca e singura, singura.
O sa-i trimit copiii in vara ...planul asta i-a facut bine o perioada. A scos-o din casa, s-a interesat de cursuri de tenis, de tabere, de excursii ...simt insa ca de o vreme a inceput sa ii fie frica de proiectul asta...ca daca nu se descurca, ca pana acum erau doi, ca daca ii e greu ce face cu copiii, ca daca nu o asculta copiii, ca de ce nu o suna soacra-mea sa faca planuri impreuna. Nu are dreptate in multe din grijile astea ...exista rude in Bucuresti care sa o ajute daca se intampla ceva, soacra-mea o sa fie implicata in aceasta vacanta, a fost in fiecare an , dar in limita posibilitatilor ei ...nu ii poti cere femeii sa se alinieze cerintelor maica-mii pentru ca acum e singura.
Daca initial ideea cu copiii in Romania mi se parea o terapie pentru maica-mea pe termen scurt, acum am tot felul de dubii si griji.
Mi-ar placea sa stiu ca are o activitate constanta ...sa se apuce iar de dat meditatii, sa invete sa umble pe net, sa duca/aduca pe cineva de la scoala, macar sa citeasca (toata viata a citit numai cartile pe care i le dadea tata. Daca auzea de vreo cartea, ea o cumpara lui taica-meu si el mai departe i-o dadea ei sau nu) ...dar nu e deloc pregatita. Nimic nu ii convine, are reactii pe care nu le pot intui ...cand e disperata, cand e epuizata, cand e enervata, cand stie ea exact ce face si nu are nevoie de sfaturi ...
Mama mea are o personalitate foarte puternica, este foarte voluntara si foarte impulsiva ...tata era cel care o tempera, avea el asa un fel, nu zicea "NU" dar tragea de timp, sau ii dadea alte variante la care mintea ei rapida sa se gandeasca, sa i se disipeze ideile, nu facea nimic fara ca el sa ii spuna ca asa e bine... ma uit acum la ea, are o gramada de idei si nu stie ce sa aleaga, ii lipseste validarea pe care o primea de la tata ...Eu nu il pot inlocui pe tata, incerc, dar nu pot ...nu am aceeasi fire ca el, am mostenit firea maica-mii ...nu am rabdarea lui, nu am aceeasi dragoste pentru ea pe care o avea el, ea nu are aceeasi atitudine fata de mine, sunt inca copilul ei si ea inca stie tot mai bine ca mine ...in plus, nu traiesc cu ea zi de zi, in orasul ei, nu simt lucrurile la fel ca ea.
Cu toate astea, imi spune ca o sa treaca peste, se incurajeaza singura, stie ca e o perioada si ca o sa se obisnuiasca cu noua ei viata, ca trebuie sa-si duca crucea, ca are de ce sa fie multumita, ca nu e singura pe lumea asta ramasa vaduva ...
o avalansa de sentimente contradictorii o si ma coplesesc ...nu-mi vine sa intru tare in ea, nu-mi vine nici sa o las in pace, nu ma pot detasa si prin fire, nici nu sunt prea optimista.