Va multumesc pentru urarile pentru mama, chiar nu ma asteptam!! EU ma recunosc cu un defect, asa, la partea asta cu zilele de nastere, sarbatori, cu urari, organizari...Si cand ii sarbatorim pe copii parca sunt un pic decalata, s-a intamplat de cateva ori sa sarbatorim cu o zi- doua dupa aceea - NU STIU DE CE, banuiesc doar ca sunt ceva issues mai vechi, din copilarie, carora nu le-am dat de capat inca, dar ma straduiesc.
Buflea, ma intrebai daca mai am frati, surori. Mai am o sora, mai mica decat mine cu 6 ani, e mare businesswoman la Bucuresti, la 30 ani castiga bani cu caruta si ii descarca cu lopata. Cam asta e trasatura ei predominanta , nu am avut niciodata o relatie apropiata, pur si simplu nu e chimia aia :)), mereu suntem pe lungimi de unda diferite. E maritata, nu au copii, calatoresc mult, se distreaza, totul e lux si pico bello la ei ( stiu din poze, ca de vreo 8 ani, de cand e in Bucuresti, nu au vizitat-o niciodata), cumva sunt opusul a ceea ce suntem noi, si nu doar material si ca stil de viata, dar asa, principii si viziune. Daca mi-as fi dorit sa fie altfel??... probabil ca da, mi-ar fi placut sa fim mai apropiate, dar eu nu am timp sa aprofundez o relatie moarta din fasa - cand vorbim la telefon, o simt asa, patronizing me, ca de ce nu fac asa si pe dincolo, sa iesim, sa calatorim, sa le mai las... O inteleg, ca habar nu are cum e sa fii legata de casa, scutece, prunci si alaptat, scoala, gradi si tot tacamul, si totusi... am si eu limitele mele de ingaduinta.
Am gasit o chestie faina, o impartasesc si cu voi, ca pe mine m-a distrat. Si pun si vreo doua poze cu piticii mei, dornici de miscare si aer liber. Inca e frig la noi, abia astept primavara, cu SOARE...
Editat de Jullia, 28 martie 2015 - 13:37 .