212 raspunsuri la acest subiect

[andacos]

 

Dar atunci nu am ce sa-mi reprosez, eu am incercat, am explicat, i-am crescut asa cum am crezut eu mai bine. Nu asta e procesul de educatie ? Ca atunci ar trebui doar sa le dam de mancare si atat ...si poate nici asta, sa invete sa se hraneasca singuri.

 

Daca nu as face nimic, in virtutea faptului ca poate nu se prinde nimic, nu mi-ar fi bine.

Pai si tu ce crezi ca nu toti parintii(ma rog ma refer la cei intradevar interesati de soarta copiilor si nu la cei ce fac copii sa ...traiasca din ajutor social sau alocatie de copii)gindesc la fel?Ce te face pe tine mai presus de altii?

 

In rest ,iti dau dreptate cu una e sa ai copii si alta sa vorbesti fara sa ai.

 

da...replica aia cu "ca asa spun eu"este folosita ,insa nu e folosita asa in mod curent,orice parinte interesat(da...ma repet)de propriai progenitura vine cu exemple,explicatii...insa da,uneori ajungi la capatul nervilor si a rabdarii si o trintesti pur si simplu.

 

da...avem voie si noi parintii sa ajungem uneori la captul rabdarii!

 

edit Mai presus decit altii in sensul de ce crezi tu ca problemele si dilemele tale sunt mai mare decit ale altora.

Editat de andacos, 25 ianuarie 2015 - 00:14 .

[rall]

Se mai vede ca traiesti singura, ca fericirea ta nu intra in conflict cu fericirea altora.

Nu se vede bine, n-am trait niciodata singura

 

In rest da, stiu ca sunt extrem de relaxata si de asta si repet mereu - in raspunsurile mele, ca n-am copii, ca sa am o scuza

 

Am interevenit pt. ca semeni mult cu mama mea, in atitudine, asa ca rolurile mi-s bine cunoscute chiar daca din cealalta ipostaza

Editat de rall, 24 ianuarie 2015 - 18:57 .

[Mik]

Si, copii n-am, dar am fost copil iar dilema mea e reala: toti cei care ati vrea sa aveti copii ordonati si nu stiti cum sa ii obligati / pedepsiti sa fie cat mai curati / ordonati - cum ati fost in copilarie? Adica chiar ati fost pasionati de spalat pe dinti, de facut ordine in camera si aranjat rufe in dulap?

 

Daca nu, de unde dilema asta "ce sa ma mai fac cu ai mei", "trebuie sa ii oblig sa faca asa cum le zic" de parca ati fi la primul contact cu o asa atitudine

 

Rall, meriti o floare.

 

Eu am fost ordonata cand eram copila caci era apartamentul mic, am devenit dezordonata de cind am spatiu si-mi place oarece dezordine. Din cauza asta nu le cer la copii jucariile/cartile/jocurile strinse neaparat.

Ceea ce le cer si eu fac si am facut,  e un minim despre : pun rufele murdare in cosul de rufe si apoi (cind prin pura magie devin curata, calcate, bine paturite) pun rufele astea in dulapul propriu.

 

Restul, daca vrea sa plece cu buricul gol la -6 grade ,e fix treaba ei sau a lui, din moment ce stiu ca are ce sa puna pe ea/el in dulap.

Editat de Mik, 24 ianuarie 2015 - 19:05 .

[andacos]

 

Am interevenit pt. ca semeni mult cu mama mea, in atitudine, asa ca rolurile mi-s bine cunoscute chiar daca din cealalta ipostaza

Cu asta sunt foarte de acord si e bine ca ai scris din perspectiva copilului fortat sa deprinda....automatisme.

 

Eu ,pe mine tare m-ar durea ca fii mio sa faca asa o remarca(rall nu o spun la modul negativ fata de tine)ar insemna ca undeva eu ca mama,ca formator de opinie,caracter...am gresit.

Editat de andacos, 24 ianuarie 2015 - 19:39 .

[michelle-usa]

Mie mi se pare mai importanta lectia de a nu accepta raspunsuri gen "because I said so" decat sa isi aseze doua haine in dulap Cred ca impunerea autoritatii, fara sa ti se permita sa pui intrebari si fara sa ti se dea explicatii, poate duce la abuzuri pe viitor.

cred ca nu mai e cazul sa repet ce stie fiecare mama, cat dureaza  pana ajungi sa spui "because I said , so..."...

[ab5174]

 

Datoria mea la cei 10 ani ai lor este sa-l invat printre altele, sa se adapteze in societate ...si familia noatsra este o mica societate. In mica noastra societate, membrii miros frumos, sunt curati si este ordine in jur. Asta trebuie si ei sa invete ...sa rezoneze cu fericirile celorlalti. Daca anii astia care ii traieste in societatea noastra mica, duc si la ceva automatisme, atunci o sa incerce sa aplice felul asta de a fi si in alte societati in care va trai mai tarziu ...daca nu, nu. Ce e mai important este sa invete sa ii respecte pe cei din jur . Hainle pe jos si transpiratia uscata mie imi provoaca nefericire ... Ba chiar si patul nefacut dimineata.

Pe mine asa ma riciie partea asta din mesajul asta.

 

Imi suna a 'americanism' curat - ....ceea ce nu poti sa ceri de la un copil de  numai 10 ani.

Nu stiu,  dar suna a standardizare/ uniformizare ....pe mine cum spuneam ma riicie clar. 

Editat de ab5174, 24 ianuarie 2015 - 20:22 .

[michelle-usa]

eu ccred ca e gresit cand copilul e lasat sa nu invete sa fie responsabil si sa nu aprecieze.

-atitia timp cat isi doreste sa aiba camera lui, assta vine la pachet cu curatenia in camera respectiva

 -vrea haine multe, frumoase, scumpe...treb sa aiba grija de ele, nu sa le calce in picioare

-vrea sa stea intr-o casa sanatoasa, igenicca (nu stiu ccum se spune, dar intelegeti idea)...nu treb sa lase ccastroane murdare sa vina furnicile, sau sa intre cu pantofii murdari de pe strada, pe covoare sau in pat.

-vrea carti sa citeasca, sa le puna in dulap nu sa calcce pe ele pe jos

-vrea birou , sa faca curat pe el

....si lista continua....cel putin assa e la noi.

tot cce avem e binecuvintare de la Dumnezeu , apreciez si ii multumesc

 

I-am spus lui William sa imi spuna cind e satul sa faca curat in camerele lui (ca a dorit sa aiba 3:dormitor, birou, joaca)...ca oricind ii pun patul in suffragerie, ii ddau o cutie in ccare sa-si puna 2 perechi de pantaloni, 2 bluze...si maruntisuri) si gata...nu mai face curat nicaieri.

[michelle-usa]

Pe mine asa ma riciie partea asta din mesajul asta.

 

Imi suna a 'americanism' curat - ....ceea ce nu poti sa ceri de la un copil de  numai 10 ani.

Nu stiu,  dar suna a standardizare/ uniformizare ....pe mine cum spuneam ma riicie clar. 

...pe mine, nu...chiar rezonez cu el.

10 ani mi se pare virsta perfecta de a incepe si a invata cum sa te comporti si cconformezi  in societate.

[Otiliav]

Eu faceam curatenie si ai mei ma intrebau pe mine pe unde sunt diverse. Mai ales in vacanta de vara cand ma plictiseam. Luam toate camerele pe rand si cand erau gata le incuiam sa nu intre in ele fratelo sa faca dezastru. El ramanea cu bucataria, baia, holul urias, si o gradina in care se pierdea. Cand veneau ai mei eram de obicei pe afara. Ah, si spalam rufe de plictiseala, puneam pickup-ul sa cante, citeam.

Ba pe la 10 ani am urcat si la etaj unde am scos si geamuri din rama sa le spal.

Un geam de la baia de jos l-am spart, upsi.

In vara trecuta am ramas suprinsa ca mama nu stia unde e o fata de masa si evident ca unde o pusesem eu acum multi ani, acolo era.

Tata si acum ma asteapta sa ii fac curat. De fapt sincera sa fiu am ajuns sa fiu ordonata pentru ca imi displacea profund dezordinea din camera lui. N-am nici o speranta ca se va schimva candva. Ii place sa fie curat dar nu sa faca el, nici sa vina un strain prin casa lui.

[Selene_Bunny]

Si, copii n-am, dar am fost copil iar dilema mea e reala: toti cei care ati vrea sa aveti copii ordonati si nu stiti cum sa ii obligati / pedepsiti sa fie cat mai curati / ordonati - cum ati fost in copilarie? Adica chiar ati fost pasionati de spalat pe dinti, de facut ordine in camera si aranjat rufe in dulap?

 

Eu, da. Si nici nu-mi placea sa ma ajute cineva, ca-mi strica ideile. Aveam inclusiv mania aranjatului cartilor in biblioteca. Dar mama mea si mama ei, bunica din partea mamei, adica, au tinut casele extrem de curate si de ordonate. Si si-au luat soti pe masura.

 

Cand eram in facultate, bunica din partea tatalui mi-a interzis sa bat covorul. N-am avut stare pana cand nu l-am batut, pe ascuns, facusem curat in camera, cu sters de bibelouri cu tot, si numai covorul ramasese. Ce frecat de geamuri cu hartie de ziar bagam... 

Editat de Selene_Bunny, 24 ianuarie 2015 - 20:59 .