Eu am colindat mai mult in liceu, cand ne strangeam toata clasa si treceam pe la profesori si pe la parinti - incepeam de la pranz si terminam seara, inghetati si de obicei foarte bine dispusi, caci si parintii, si profesoara de romana aveau un vin minunat :)) Atunci era foarte fain, pentru ca eram multi, noi, astia mai afoni, ne pierdeam in multime (caci aveam copii foarte talentati in clasa) si de obicei era cu noi macar o chitara, daca nu doua. Invatam cate un colind mai deosebit si strabateam tot orasul :)
Cat am fost mica, am colindat mai mult pe la parinti si pe la prietenii de familie, nu de alta, dar eram foarte foarte timida, si mi-era rusine sa ma duc la necunoscuti :)) O singura data am fost la colindat cu prietenele din bloc, pe la vecini, si tare ma mai rusinam cand trebuia sa cant in fata vecinilor pe care nu-i cunosteam :))
Mie-mi place tare mult sa primesc colindatori, mi se pare ca n-are farmec fara, si imi pare rau ca in ultima vreme tot mai putini copii isi fac drum pe la usa noastra in seara de Ajun :( (desi in mod dubios sunt unii care incep de pe 20, pe aia imi pare rau, da' nu-i primesc).
A, si cele mai misto colinde erau tot timpul cantate de baietii din corul seminarului teologic :) Aveam un prieten pe-acolo si totdeauna mi-a facut placere sa ii ascult cum colindau :)