162 raspunsuri la acest subiect

[mamica11]

La 9 ani de exemplu poate avea goluri acumulate in decurs de 4 ani deja. pai, astea se vad bineinteles intr-un sistem ce nu iarta nimic si controleaza orice cunostinta predata la timpul ei.

Personal am constatat insa ca aceste goluri acumulate in timp ce ies la iveala in General in a patra - a cincea in mod clar au diverse cauze  in functie de copil si de parinti. In functie de aceste cauze ele pot fi acoperite partial sau nu.

Eu am si copil de B si copil de A si iti spun clar ca nu ma ajuta la cel de B faptul ca stiu clar ce inseamna un copil de A. Nici nu ma ajuta nici nu ma incurca:)  Bataia pe termen lung nu are legatura cu asta ci cu modul cum reusim sa-i acoperim cat mai multe goluri pe materiile ce le iubeste si sa mentinem nivelul minim la restul In nici un caz acum la 11 ani nu imi imaginez ca as face din el vreodata un copil de A. Oricata comparatie ar manca:) Exclus.

[Qarina]

Diferenta este data de nivelul de cunostinte bineinteles. Tot nu inteleg la ce te-ar ajuta comparatia cu un alt copil pentru a imbunatati bagajul de cunostinte al copilului tau.

Tu stii clar ca ai un copil de B pentru ca a luat 80% la anumite teste de exemplu , nu? Pai vezi clar unde a pierdut el si realizezi ca pentru un A acolo nu ar fi trebuit sa aiba goluri.

Ce legatura are cu colegul ce are A?

 

 

diferenta intre B si A poate sa fie de caracter, nu de cunostinte. e unu imi verificam veci lucrarile la scoala, faceam greseli din graba. necorectand, ramaneau gresite.

 

un copil meticulos poate sa faca o greseala pe care o descopera la verificare.

 

daca intre copilul meu si copilul X diferenta e verificarea, fine, i don't care.

 

daca copilul meu a rezolvat problema corect si copilul X a rezolvat problema dand sa zic 3 metode corecte si ala e nivelul de A, incepe sa-mi pese.

 

penru ca eu habar n-am care e standardul - nu e comunicat clar. daca l-as sti, probabil ca mi s-ar rupe de ce fac altii. dar fiindca nu-l stiu, sunt tentata sa aflu care sunt diferentele uitandu-ma in ograda celuilalt copil.

 

nu ma intelege gresit, chiar mi se rupe de ceilalti copii - ce fac acum, ce vor face cand vor fi mari. fiecare cu drumul lui. din punctul meu de vedere, academic nu concureaza pe acelasi loc ci fiecare pe locul lui.  

 

e doar o alta metoda de validare. 

Editat de Aqai, 13 noiembrie 2014 - 17:45 .

[Qarina]

 

Eu am si copil de B si copil de A si iti spun clar ca nu ma ajuta la cel de B faptul ca stiu clar ce inseamna un copil de A. Nici nu ma ajuta nici nu ma incurca:)  Bataia pe termen lung nu are legatura cu asta ci cu modul cum reusim sa-i acoperim cat mai multe goluri pe materiile ce le iubeste si sa mentinem nivelul minim la restul In nici un caz acum la 11 ani nu imi imaginez ca as face din el vreodata un copil de A. Oricata comparatie ar manca:) Exclus.

 

 

pe mine ma ajuta ceea ce aflu din diferentele intre copiii mei. sincer.  meticulozitatea din dotarea unuia, lipsa in dotarea celuilat, imi spune ca cel fara, chiar daca stie mai multe intr-un domeniu, fiindca nu e atent la redare, pierde la note.

 

si atunci stiu unde lucrez, daca aleg sa lucrez. 

 

alt exemplu. la parent teacher interview am intrebat exact asta: care e diferenta intre mr. T al meu si un A. (A ca nota, nu copil, ca habar n-am ce note au altii).

 

pai, mi-a spus invatatoarea, ar trebui sa exerseze mai mult sa poata reda cum a ajuns la rezultat/ solutie. el raspunde corect, dar cand e intrebat cum a ajuns acolo, de multe ori nu poate explica.

 

zice copilul - prezent, cum probabil ca intuiesti, la discutie: pai asta e din cauza felului in care my brain works. e ca si cum sap un tunel sub pamant, stiu exact cat si cum sap sa ajung unde vreau, ajung unde am vrut dar cand ma uit inapoi sa vad cum am venit, the tunnel colapses and I cannot see anything.

 

oh wow! daca asta e diferenta intre A si B, pai dupa standardele mele nu am nici o problema. Si asta e exclusiv diferenta intre indivizi, nu intre cunostinte, abordare, seriozitate etc. 

 

ma intelegi ce vreau sa zic? stiu ca nu voi face din el un copil de A, dar stiu ca in acelasi timp are ce-i trebuie pt long run, pentru cand va termina cu scoala si va trebui sa "livreze solutii"

Editat de Aqai, 13 noiembrie 2014 - 17:56 .

[mamica11]

Da, inteleg dar asta este altceva decat :"copilul meu este mai bun decat al tau" .

Exact ce spuneam . Nu competitia cu altul il va ridica si gasirea metodelor prin care el sa se ridice la A. Deci, la un A "absolut" sa-i zic asa ce nu depinde de colegi.

 

Iar in privinta comparatiei cu propriul frate meticulos este o iluzie faptul ca te ajuta asta cred.

Editat de mamica11, 13 noiembrie 2014 - 18:05 .

[Qarina]

ti se pare o iluzie pentru ca vezi lucrurile prin alta lentila. pe mine ma ajuta sa inteleg rezultatele diferite.

 

stii, ca la chimie, inputul e diferit, chiar daca mergi pe acelasi proces, rezultatul va fi diferit.

 

si da, ai dreptate, nu vorbim de "hai sa ne batem cu caramida-n piept ca al meu e mai bun ac al tau"

 

insa cred ca la un moment dat copiii trebuie sa invete sa se masoare si cu ceilalti. pentru ca dupa scoala, vor concura pt aceleasi locri de munca, pt aceleasi oportunitati care sunt limitate.

 

si de multe ori diferenta e data exclusiv de individ, ca de la un anumit nivel toti vin cu aceleasi calificari. si atunci trebuie sa se cunoasca, sa isi cunoasta competitia si sa poata sa dea raspunsul convingator si castigator la intrebari de genul:

 

de ce tu si nu cutarica?

 

care e punctul tau forte?

 

ce ai face tu diferit fata de altii?

 

care vrem nu vrem, sunt inca intrebari legitime in interviuri, nu discriminatorii.

 

cei carefac sporturi competitive, clar au un avantaj, fiindca au ani de practica in a se evalua si "versus competitie"

Editat de Aqai, 13 noiembrie 2014 - 18:17 .

[mamica11]

diferenta intre B si A poate sa fie de caracter, nu de cunostinte. e unu imi verificam veci lucrarile la scoala, faceam greseli din graba. necorectand, ramaneau gresite.

 

un copil meticulos poate sa faca o greseala pe care o descopera la verificare.

 

daca intre copilul meu si copilul X diferenta e verificarea, fine, i don't care.

 

Acum am vazut asta, scuze intre timp facem si un puzzle .

Nu, nu cred ca la 9 ani diferenta intre A si B poate fi doar de aici.

Daca vorbim de notele trimestriale de ex . la acest B atunci se iau in calcul mai multe teste cu procentajele lor ce mi-e greu sa cred ca au 80% de exemplu sau chiar mai jos doar din lipsa verificarii. Si chiar daca e asa, atunci la o prima mana au fost prea multe greseli ce ar fi trebuit refacute. Si de mai multe ori . Viteza se castiga de asemeni dupa cum bine stim in zilele noastre conteaza mult putinta de organizare si nepierderea minutelor.

Mie de cate ori A imi spune "stiam tot dar nu am apucat sa scriu" stiu clar ca nu a fost aprofundata materia deci nu a fost ordine in capul lui destula si el fara asta nu inainteaza.

[michelle-usa]

aici nu prea stii notele celorlati decit daca esti voluntary la clasa (cum sunt eu  ).

 

si personal ma itnereseaza notele celorlati sa imi dau seama daca al meu a luat B de ce a luat aceassta nota. a fost un test greu la care toti au luat B ori a fost usor, majoritatea au luat A , iar al meu nu a fost atent/nu a stiut si a luat B.

 

William e elev de nota A ,pe trim 1 era prrimul din clasa.ii stiu potentialul.

 

eu stiu ca el daca primeste B in general nu e atent, vorbeste in timpul orelor, nu revizuieste....si drept sa spun pun accent pe assta, pe accuracy pt ca vreau sa dea atentie testelor.

 

sttiu aproape tot timpul la ce capitol e, ce studiaza...si incer pe cit de mult posibil sa nu aiba goluri, sa nu ii scape materie neinvatata.

 

parerea mea e ca un elev de A e cel care e dotat, intelege totul cu usurinta, are memorie f buna...un elev de B este cel care munceste, se straduieste din greu. cred ca si unul si celalat pot sa aiba o cariera de success.

[michelle-usa]

exact, a punctate f bine aqai, in viata , mai tirziu cind se vor lupta pt un job vor fi in competitie /comparati cu altii si va treb sa dem. de ce/ccu ce e mai bun el decat ceilalti candidati.

 

nu stiu cit este de importanta (pt elev) competitia in clasele primare, dar din clasa 6-a cu siguranta este.

[mamica11]

aici nu prea stii notele celorlati decit daca esti voluntary la clasa (cum sunt eu  ).

 

Exact de la asta pornisem.

Nu intelegeam cum de admin sustinea ca stie.

[buflea]

Ma regasesc in aproape toate principiile enuntate mai sus! Dar implementarea lor este discutabila. De exemplu: ai progresat fata de data trecuta este important si cu cat:)

Cel mai important (desi poate pe o sa surprinda unii cititori) mi se pare principiul 6! Cred sincer ca trebuie sa incurajam copilul sa faca ce ii place cel mai mult, sa o faca cu pasiune si asa vine si performanta. Baiatului meu nu ii place chimia! Chimia este in general o materie importanta daca doresti sa urmezi o cariera medicala. In momentul in care a spus ca nu isi doreste sa invete chimia (in sistemul scolar in care este are optiunea de la 14 ani sa nu mai studieze unele materii) am spus ca il sustin chiar daca am stiut ca ar putea sa inchida o usa catre medicina.

Si eu sunt un parinte ambitios ...incerc sa aplic ambitia pe resursele copiilor mei, adica nu plusez acolo unde vad ca nu este inclinatie ...
Mai sunt si competitiva ...pentru mine, competitia este un factor motivant. Pentru unul din copiii mei este unicul factor motivant, in sensul ca este multumit cu o nota mica, atata timp cat e cea mai mare nota din clasa ...
Pentru celalat copil, competitia este un factor de stres ...deci ma adaptez cu cerintele, desi nu este mereu usor sa ceri lucruri diferite copiilor tai.

Totusi eu nu promovez principiul nr 6 ...sau nu in aceasta forma.
Nu toata lumea are pasiuni ...eu nu am nici o pasiune. Imi plac diverse domenii, mai citesc, ma informez, dar interesul acesta e departe de pasiune. Sau si mai rau, nu sunt consecventa in lucrurile care imi plac. Am perioade cand imi place ceva, cu pasiune sa spunem ...si imi pierd entuziasmul pe parcurs ...cum se materializeaza principiul nr 6 in cazul meu ?

Apoi, daca se intampla sa observ o pasiune a copiilor mei intr-un domeniu foarte ingust, in care se intra greu si se razbate si mai greu ? In care talentul si pasiunea nu sunt suficiente, mai e nevoie de exposure, de connexions, de noroc, de promovare, de ipocrizie, de compromis ...etc ?

Strategia mea de parinte este sa ii arat copilului meu drumul cel mai usor catre o viata decenta, in zona lui de confort ...daca el vrea sa iasa din ea, vrea sa o ia pe ocolite, vrea sa testeze obstacolele, atunci sa fie decizia lui si nu incurajarea mea.

Drept urmare, eu reformulez punctul 6 astfel: In viata e bine sa faci ceva ce nu-ti displace dar care iti ofera confort material si timp pentru pasiune.