cand eram mica nu imi era foarte frica de animale desi si eu am fost terorizata de cocos si odata am primit o copita in fund de la calul vecinului... In schimb nu pot sa ma abtin sa nu imi fie frica de soareci! Cand ii vad ce repede fug dintr-o parte a camerei in alta ma apuca groza. Vara trecuta am fost in vacanta la bunica si am dormit in camera de oaspeti... Chiar cand eram pe punctul sa adorm am auzit un zgariat mititel de soricel. Oh Doamne, am stat treaza toata noaptea pt ca mi-am amintit ca sora mea, cand era mica, s-a trezit odata cu un soarece in pat (tot la bunica). Deci eram ingrozita ca patesc si eu la fel. AM stat toata noaptea crispata si din cand in cand mai trageam cate un mieunat ca sa ii sperii :).
EU cand eram mica imi era f frica de intuneric si de monstri (si eram chiar marisoara). VAzusem multe filme de groaza cand eram mititica (pt ca la noi in oras filmele din cinema nu erau deloc cenzurate) si am dezvoltat o frica irationala de monstri care sunt sub pat sau ce catara pe bloc si intra pe fereastra, etc. Desi aveam peste 10 ani si STIAM ca nu exista monstri nu puteam sa imi potolesc frica. Foarte enervanta faza. Abia de vreo cativa ani incoace pot zice ca am scapat de frica aia irationala, teribila si ridicola.