184 raspunsuri la acest subiect

[alyx]

Scurta completare, Corina a observat foarte bine. Nu am puterea si nici cheful sa ma apuc sa il schimb, sa petrec luni, ani, sa sper intru-un succes si apoi sa mi se confirme ceea ce deja stiu. La peste 40 de ani nu te mai schimbi asa usor.

 

Dar eu nu am sugerat sa il schimbi tu. Dar daca el habar nu are ce te deranjeaza pe tine, cum ar putea remedia asta? Bine, in eventualitatea in care omul chiar ar vrea sa remedieze ceva, chiar ar vrea sa se schimbe pentru tine. Or, in momentul de fata tu nu stii daca el e dispus sa schimbe ceva la el de dragul tau pentru ca nu discutati deloc aspectele care sunt deranjante pentru tine.

[CorinaDani]

Hai sa nu exageram!

 

Asta se intimpla dupa ani de relatie...nu la inceputul ei.Ma refer la partea cu completatul reciproc!

 

dana, da-mi voie sa te contrazic putin. sunt cupluri care s-au "sudat" perfect inca de la primele intalniri. ca si cum fiecare si-ar fi intalnit sufletul-pereche.

sunt cupluri care poate nu s-au potrivit bine/perfect de la inceput, dar s-au acomodat destul de rapid pe parcurs, dupa ce s-au cunoscut mai bine.

dar sunt si cupluri care s-au potrivit "ca nuca-n perete" si orice ar fi incercat, tot nu s-au putut intelege si in final s-au despartit sau, daca au ramas impreuna, isi fac viata amara unul altuia sau se ignora, sunt colegi de apartament, au vieti si preocupari separate.

daca la tinerete te mai pot zapaci hormonii, lipsa de exeperienta si fluturasii din stomac, cand te apropii de 40 de ani consider ca ar trebui sa ai suficienta experienta de viata, ratiune si intelepciune incat sa-ti dai seama (cam) din prima daca te potrivesti sau nu cu un partener.

[Glicina]

alyx, partenerul ar trebui sa te completeze reciproc, sa existe compatibilitate maxima sau compromisurile de ambele parti sa fie acceptabile.

ce ar fi trebuit sa faca autoarea ? sa ii faca pomelnic cu toate defectele lui, sa-l supravegheze si sa-l bata la cap "nu asa se face, ci invers" ? relatia lor e destul de "cruda", se vad doar de cateva luni si nu zilnic, ci saptamanal sau mai rar.

sincer mi se pare obositor, enervant si frustrant sa stai cu ochiul si cu gura pe cel de langa tine, incercand sa-i corectezi anumite comportamente sau reactii. momentele petrecute impreuna risca sa devina ore de educatie si bune-maniere. carla are deja un copil, nu-i mai trebuie inca unul sa-l educe.

plus ca de la o anumita varsta fiecare are tabieturile si obiceiurile lui, la care cu greu sau deloc renunta.

carla, eu cred ca ai luat decizia corecta in privinta acestei relatii.

treci peste moment, o sa-ti gasesti la un moment dat partenerul potrivit.

Am subliniat ce mi s-a parut mie raspunsul cel mai la obiect. 

 

Carlad, tu nu-l iubesti pe omul asta, de-aia-i vezi defectele la o asemenea scara. Batista pare un pretext, fie el si cu miros de naftalina. Pari un om bun,  asa cred eu. Lasa-l sa se duca pe drumul lui si mergi si tu pe al tau.

Atunci cand va fi momentul il vei intalni pe cel potrivit. Si veti trai fericiti si tot asa :)

[andacos]

dana, da-mi voie sa te contrazic putin. sunt cupluri care s-au "sudat" perfect inca de la primele intalniri. ca si cum fiecare si-ar fi intalnit sufletul-pereche.

sunt cupluri care poate nu s-au potrivit bine/perfect de la inceput, dar s-au acomodat destul de rapid pe parcurs, dupa ce s-au cunoscut mai bine.

...ceea ce aici nu e cazul!

 

Eu nici la a doua casnicie nu am avut senzatia ca sotul meu ma completeaza perfect si eu pe el.

Insa sunt de acord cu tine ca acele cupluri cu peste 15-20 d enai de convietuire ...ajung la punctul asta.

 

De asta spun...e chestie d etimp ,pentru multi.Chiar daca unora le iese din prima...

[ela_04]

Cand l-am cunoscut eu pe sotul meu umbla tare neglijent... nici acum nu prea da 2 bani pe aspect dar lucrurile s-au schimbat oricum. 

Si avea sotul meu   numai tricouri inscriptionate ... cu tot felul de desene cu paris, londra pe unde umblase, cu numele firmelor ex nike, la vedere. Am si eu vreo 2 cu nike dar sunt doar pt sala. 

Asa ca eu fiind mai dintr-o bucata i-am si spus... mey omule nu imi plac deloc tricourile astea ale tale... zici ca ai 16 ani! Muncesti si tu la un birou, vine lumea la tine si tu ...

Raspunsul lui a fost ... a, pai eu nu mi-am mai cumparat vreun tricou de 10 ani   in fiecare an imi trimite mama cate 20. Ce rost mai are sa-mi cumpar altele 

Era oarecum logic... fiecare mama isi vede copilul tot copil si la 40 de ani. Apoi am vb cu soacra si i-am explica ca nu se poate duce la birou cu astfel de tricouri desenate. 

Acum ii trimite tricouri simple dat tot aiurea... i le pun ca tricouri de stat in casa sau iesit cu copiii in parc si la munca le poarta pe cele cumparate de mine 

El refuza sa mearga la cumparaturi de haine. Daca astept sa-si cumpere singur ... cred ca ar ramane fara haine....

 

Sotul meu nu e zgarcit deloc! Desi atunci cand ne intalneam la inceput plateam fiecare partea lui sau uneori plateam eu ca ma deranja impartitul asta. Cafeaua e a mea, salata ta... behhh\

 

Ce am vrut sa spun e ca uneori se mai intampla ca prima impresie sa fie si gresita.

Nici o data nu ma intreaba nici macar ce am facut cu banii.... si cardul lui e mereu la mine adica chiar nu e un om zgarcit... mai prudenta sunt eu cu finantele

[ela_04]

Si mai vroiam sa spun ca inainte sa ma intalnescu cu el am avut o relatie cu un tip ce era reprezentant Mercedes, se imbraca si cand mergem la sala sau la munte el ziceai ca e scos din cutie

Problema era ca omul era tare superficial. Ca si discutii de suflet nu prea puteai sa ai cu el... 

App. cat timp citeam ce sa scris ma gandeam ca poate intr-un fel iti este dor de sotul tau... si de asta cauti oarecum ceva ce sa-ti aminteasca de el...

O sa-mi iau o groaza de rosii pt asta :D 

Imi cer scuze daca sunt pe langa subiect 

[CorinaDani]

inseamna ca am fost eu mai norocoasa ? eu am stiut ca acel baiat va fi sotul meu de cand l-am vazut prima data. si nici macar nu eram la o intalnire, l-am vazut la o petrecere de majorat. am trecut prin bune si mai putin bune, si iata ca am implinit recent 22 de ani de casatorie si 26 de cand ne cunoastem.

nu ne completam perfect, e adevarat. intotdeauna e loc si de mai bine. insa ne este bine impreuna, avem o familie frumoasa, o viata linistita.

[irinai]

Ma scuzati, dar nu inteleg cum sa platesti tu pizza. Sau cum sa platiti fifty-fifty. Asta merge cand esti student si nu ai bani. Si nici atunci, dar ma rog, mai inchizi ochii.

 

Cand ai insa 40 de ani este dovada de curtoazie sa plateasca el.  Si de bun simt, as zice eu.

Noi ca si natie, suntem traditionalisti. As fi inteles gestul daca omul ar fi provenit dintr-o cultura a impartitului notei de plata. Dar nu este cazul, cu siguranta.

 

Am avut o discutie filozofica pe tema asta acum cativa ani cu un amic, despre nevoia barbatilor de a scoate femeile pe care le plac la masa. Si concluzia a fost ca totul ar putea proveni din nevoia ancestrala de a demonstra ca sunt capabili sa asigure masa pentru tribul/familia lor. Cuvantul cheie fiind aici familia lor. Deci ceva de ce le pasa.

Ma rog, asta era off topic.

 

Concluzia mea- este un zgarcit. Nu exista scuze de nicio natura in a nu plati masa sau in a nu aduce cadouri pentru femeia pe care incearca sa o impresioneze.

Si zgarcenia nu se vindeca. Se agraveaza.

 

Personal, daca as fi avut ghinionul sa dau peste o astfel de tipologie, as fi renuntat dupa prima intalnire.

[ela_04]

S-a cam dus traditionalismul asta...

Mi-e una nu mi-ar place sa ma intalnesc cu un barbat si 1 an de zile si numai el sa plateasca. M-as simti prost...

Si eu muncesc. Am banii mei. Bine... noi am plecat pe drumul asta ca fiind egali si in drepturi si in obligatii :) adica nu ma astept sa ma intretina.

Desi el vrea... sa stau acasa sa ma ocup de copii... dar nu`s destul de traditionalista cred...

[carlad]

Ca platim fifty-fifty nu ma deranjeaza dar sincer m-as simti foarte fain daca din cand in cand ar prelua el plata. E o chestie pe care orice femeie o apreciaza. 

Mie insa imi este din ce in ce mai clar ca nu suntem pe aceeasi lungime de unda la unele aspecte iar efortul de a ajunge la un numitor comun e mult prea mare pentru mine si plin de riscuri. Nu vreau sa o iau de la capat. Am esuat o data. 

Imi e bine cu mine dar stiu, ca si Rufus, ca nu vreau sa raman singura tot restul vietii. Totusi, nici sa o dau din lac in put nu vreau. Duminica o sa va spun cum s-a terminat povestea. Weekend placut!