Laura, in primul rand nu stiu de ce nu pot cita mesajul tau. Doar al tau
Daca eu as fi palestinianul de care vorbesti, chiar nu stiu ce as face.
Imi place insa sa cred ca mi-as dori sa-mi traiesc viata, asa inghesuit, cu nevasta si copii. As fi multumit? As fi fericit? Greu de spus...dar n-as vrea sa-mi transmit ura copiilor mei.
Pentru ca asta se face: dincolo de istorie si dreptate, se transmite doar ura. In felul asta, nu exista nici cea mai mica sansa de stingere a conflictului. Si uite asa se perpetueaza o existenta mizera pentru arabi care nici nu pot avea alte teritorii si nici nu pot trai omeneste in alea care le-au mai ramas.
Intelegi? E vorba de ratiune. Ura nu te lasa sa traiesti...si daca nu traiesti omeneste, ce sens are sa te zbati?
Eu vreau sa stiu ce te-ai face daca maine cineva ar trage un gard prin curtea ta si ti-ar lua mare parte din spatiu. Cumva, legal n-ai avea ce face, ca ala are pile, justitia e corupta (nici macar nu e un scenariu absolut imposibil ). Te apuci de razboi? Dai cu bombe? Si mai ales: iti sacrifici copiii ca sa lupti pentru dreptatea ta evidenta?
Nu cred asta. Stiu ca nu.