70 raspunsuri la acest subiect

[cafelutzaro]

N-am mai scris demult pe acest forum, de pe vremea cand asteptam un bebe si credeam ca totul va fi roz in familia mea... n-a fost sa fie asa, dar asta e alta poveste.

 

Ne-am departit acum 1 an si jumatate, dupa ce am aflat motivul pentru care ne priveam ca niste straini de cand s-a nascut copilul, desi nici inainte nu am fost cuplul ideal... o alta, fireste, tinerica.

 

A fost greu, dar am depasit momentul, sunt convinsa ca a fost cea mai buna decizie pe care am putut sa o iau, mi-am dat seama ca am fost anulata complet in acea relatie..nu mai eram eu de ani de zile...

 

Timpul a trecut, si am gasit pe cineva cu care ma inteleg minunat, insa e mai tanar decat mine cu 8 ani. Problema nu ar fi neaparat aici, ci ca fostul sot si-a incheiat relatia cu respectiva intre timp si acum imi sta in continuu pe cap, ca el vrea inapoi familia lui. M-am trezit ca s-a dus si a discutat si cu actualul meu prieten, l-a acuzat indirect ca din cauza lui eu nu am timp suficient pentru copil, etc etc, ne urmareste peste tot, ii trimite mesaje actualului si tot asa.

 

Oricat de deranjant ar fi asta pentru mine, fiecare e cu viata lui personala acum, cel mai tare ma deranjeaza ca il agaseaza pe acest om, fara sa aiba nici o vina. Si il simt ca dupa ce l-a cunoscut pe fostul, e oarecum nehotarat, cand ar da inapoi, cand ar merge inainte. Mi-a si zis ca ii este foarte greu, ca e mare presiunea pe el, ca tine mult la mine. Intr-o discutie in care recunosc ca am fortat nota, sa vad ce ganduri are, mi-a spus ca relatia e super asa cum e acum, dar ii este frica sa imi faca vreo promisiune pe viitor, pentru ca i se pare complicata toata treaba asta, cu copilul mai ales. Il inteleg sincer, nu e inca trecut prin viata, are 27 de ani...si eu ma simt oarecum vinovata ca il sar peste niste etape ale vietii pe care ar fi trebuit sa le cunoasca si el pe pielea lui...

 

Nici nu stiu ce sa fac, sa las relatia sa curga, poate se va termina, poate nu... sau sa o rup acum...nu stiu ce sanse de viitor ar avea, nu vrea sa fac rau nici unuia din noi...poate mai tarziu va fi mult mai greu. Dar e atat de bine acum, e asa mare diferenta fata de ce-am trait pana acum, imi e greu sa renunt pur si simplu...

 

Poate imi puteti da un sfat, poate ati trecut prin experiente similare si stiti care sunt sansele unei astfel de relatii... multumesc!

 

 

[eumada]

fostul tau e un dobitoc.Isi vrea victima adica pe tine inaoi,ca sa te distruga.Am exact asa un caz o prietena buna...cu doi copii.Nebunul a sarit in fata masinii ei si a prietenului ei,doar doar l-o acuza pe ala de tentativa de omor.S-a lasat cu politie,chestii..pana la urma s-a dovedit ca nebunul e nebun si acum are ordin de restrictie.

Editat de eumada, 20 iulie 2014 - 11:45 .

[Admin]

Nu cred ca diferenta de varsta este un argument. Daca voi va intelegeti, sunteti fericiti si daca el este si atent cu copilul nu vad de ce nu ai incerca sa continui aceasta relatie. Nu cred ca trebuie sa incerci sa fortezi o casatorie. Calitatea relatiei este mult mai importanta decat un act. Daca peste 2--3 ani sunteti tot impreuna, poate faceti un copil impreuna si atunci o sa fiti si mai uniti.

[monicabo]

 haaaa.... Plina lumea de nebuni. Nu orea stiu ce sfat sa dau, insa clar: fara fostul! Nu relua vreo relatie (sentimentala) cu el.

[eumada]

Suna a subiect de "povestea mea?"era o revista parca,demult...

[monicabo]

Suna a subiect de "povestea mea?"era o revista parca,demult...

Da,  mai exista si acum revista, o vad pe la tarabe... Banuiesti ca povestea de fata nu ar fi reala?

[andacos]

Hmmmm...dar daca barbatul asta te iubeste si te vrea pe tine(cu copilul tau bineinteles)in viata lui...se impiedica de un fost sot?????

 

E adevarat ca nu e tocmai o situatie roza insa daca crezi ca ai gasit persoana potrivita(adica tu si copilul tau,ca voi sunteti un tot,nu te poate vrea numai pe tine),lupti si treci peste obstacole,onstacole cu care trebuia sa cochetezi de la inceput si din partea lui si din partea ta.

 

27 de ani insa nu e chiar virsta la care sa-ti inchizi viata linga o femeie mai mare si cu un copil.Nu spun asta sa te supar sau jignesc...insa este o realitate.

 

Nu este insa imposibil sa gasesti la virtsa asta,jumatatea -chiar si intr-o femeie mai mare si cu un copil.Iar nu trebuie s-o iei ca pe o jignire...

 

eu cred totusi ca tu,cu experienta ta de viata ar trebui sa simti,sa stii ce e de facut.

[cafelutzaro]

Multumesc mult pentru raspunsuri. Da, lumea e plina de nebuni, si sincer, as fi preferat sa fie doar un subiect de revista, din pacate nu e asa, e chiar viata mea actuala.. :(

 

Cu fostul clar nu am de gand sa reiau nici o relatie, chiar daca acum ar face orice sa faca impresie buna, cat de mult ii pasa lui de copil, etc,..stiu foarte bine ce ii poate pielea. Mai ales dupa ce am aflat ca s-a dus sa vorbeasca si cu actualul, mi s-a intors efectiv stomacul pe dos...

 

Cel mai tare ma framanta presiunea inutila pe care trebuie sa o suporte persoana cealalta, din cauza situatiei. Nu stiu cum va fi cu copilul, inca nu s-au cunoscut....si nu am de gand sa fortez lucrurile... dar ma deranjeaza ca nu ne putem trai in liniste relatia.

[andacos]

Deci voi n-ati trecut inca de proba de foc a locuitului impreuna?

 

Ei probabil ca abia dupa asta vei realiza daca e sau nu persoana potrivita.

[eumada]

E prea tanar....actualul e un copil,practic...tu ai 35 el 27....5 ani  e mult ca si timp de maturizare....vreau sa zic ca barbatii se maturizeaza cam pe la 33-35...asa sunt ei...tu abordeaza deschis problema si nu incerca s ate mariti iarasi.De fapt ei nu se maturizeaza niciodata.

Editat de eumada, 20 iulie 2014 - 12:49 .