kari, poate ca ghetarul e singurul loc in care buflea poate sa se "ventileze", sa isi arate fricile, angoasele si sentimentele negative.
am impresia, dar poate gresesc, ca in viata reala este si pare a fi foarte realista si ancorata. si ca nu-si permite sa-si arate slabiciunile sau temerile, trebuie sa-si duca rolul de "stalp" pana la capat in relatia cu cei din jur.
stii, cand toti se bazeaza pe tine pentru orice nimic, atat in viata personala cat si in cea profesionala, la inceput esti incantat ca ti se acorda noi si noi responsabilitati, esti mandru si multumit ca le stapanesti pe toate la perfectie, dar cu timpul ajungi sa obosesti, sa simti ca duci prea mult si ca tare bine ti-ar prinde un "copilot", sa mai preia el din responsabilitatile tale, sa-ti poti trage sufletul si sa te ocupi putin si de tine, nu numai de cei din jur...daca la toate astea se mai adauga si ceva sentimente de vina / neputinta, ca nu ti-au iesit toate asa cum doreai sau ca din vina ta s-a intamplat sau nu o chestie, incepi sa te culpabilizezi, sa-ti scada stima de sine, sa nu te mai pretuiesti, samd.
hm, poate ca n-am ales bine "stalp", dar nu-mi vine acum in cap o expresie mai potrivita cu ce vreau sa zic...caldura e de vina...alegeti voi o sintagma potrivita...
daca ar tine totul in ea si n-ar "refula" pe undeva (forum, jurnal personal, pisholog), mai devreme sau mai tarziu ar exploda si s-ar alege praful de tot ce a construit cu migala in toti anii astia.
nu stiu, asa simt, asa cred eu ca se intampla. desigur, la fel de bine ma pot insela amarnic si in realitate lucrurile sa stea taman pe dos.
buflea, sa ne ierti te rog ca "te vorbim" in lipsa. stiu ca e diferenta de fus orar la mijloc si ne citesti din urma, mai pe dupa-masa/seara.