307 raspunsuri la acest subiect

[buflea]

Eu nu as pleca ...as incerca sa-mi traiesc viata pe cont propriu, acolo unde nu rezonez cu el ...si cu el, acolo unde rezonam amandoi ...

Pe cont propriu nu inseamna neaparat adulter ...inseamna prietenii mei, hobby-urile mele, timpul meu.

Este ca o criza ...o sa treaca. Este o criza care te pune oarecum la mijloc - sa doresti "ceva" ce gaseai usor, firesc, in tinerete ..."ceva" care putin mai tarziu nu o sa mai aiba aceeasi valoare.

Eu nu as da linistea si siguranta unei relatii vechi, pe fluturii zburatori ai uneia noi ...pentru ca nimeni nu e perfect, dezamagirea este inevitabila, cu oricine ...si decat sa fiu dezamagita de doua ori, mai bine raman cu ce m-am resemnat in 15 ani.

Stiu mute cazuri care s-au pierdut la un moment dat si s-au regasit mai tarziu ...

Editat de buflea, 09 aprilie 2014 - 17:19 .

[lavi02]

Parerea mea e ca aveti nevoie de o "resuscitare" a casniciei. Incercati sa lasati copilul cu cineva pentru o saptamana si mergeti intr-o vacanta in 2, faceti ceva ce va place. Amintiti-va ce va placea sa faceti impreuna la inceput.

Cred ca e doar un moment de criza din care ar fi bine sa iesiti impreuna.

[marius]

Marius, stiu ce zici, am incercat. Imi place sa calatoresc, mai degraba tururi de orase, dar toate vacantele le petrecem la mare pt bucuria copilului, sau la ski. Am propus macar un citybreak - 'nu avem bani' (desi avem) sau 'nu ne putem lua liber o zi'. Imi place sa stam impreuna in zilele dinaintea sarbatorilor, sa pregatim totul impreuna, dar de obicei colegele lui pleaca acasa mai devreme si el ramane mai tarziu la birou, sau isi gaseste cumparaturi pe ultima suta de metri. Avem o casa la munte unde imi place sa lucrez in gradina, dar de obicei ajung singura sau cu copilul pentru ca are treaba in Bucuresti. Si cam asa...

 

OK am inteles ideea. Deci daca as fi in locul tau nu as mai cere voie, nu m-as mai consulta (aviz) ca oricum tipologia lui este negativa ci as actiona. Adica l-as pune in fata faptului implinit astfel incat tot ce ar mai avea de facut ar fi sa participe. Desigur se va burzului se va morocani va comenta ...si cam atat. E prea comod sa faca mai mult de atat. Asa ca se aplica legea "daca nu vine Mahomed la munte vine muntele la Mahomed".

Va functiona. Sa stii ca ai un mare avantaj potential. Poti sa alegi ce vrei tu pentru voi.

Si cum spui ca esti o persoana de actiune care daca vrea face... tot ce mai ai de facut este ... lista cu dorinte si... da-i drumul.

Nu astepta de la el ca este acelasi de cand va stiti. Tu vrei sa schimbi, tu poti sa schimbi deci... schimba!

[Ofibine]

Letitia, ce ma deranjeaza cel mai mult este ca pentru el e bine cum o fi. Nici situatia asta dintre noi nu o discuta, totul merge de la sine presupunand ca daca ne-am luat, nu mai trebuie sa muncesti deloc, e de ajuns ca ne vedem seara acasa si mancam din aceeasi oala. Dar defecte am si eu, nu e corect sa ma uit numai la asta. Doar ca acum aceasta inertie atarna mult mai greu, si parca cu fiecare episod e din ce in ce mai gol paharul. Imi place semnatura ta :). 

Anca, deloc nu mi se pare ca divortul arata bine. Nu m-am gandit la terapie inca, pentru asta trebuie sa se urneasca amandoi, dar posibil sa ajungem si acolo.

[Ofibine]

Anca, despre mofturi... stii cum e, nici macar nu am pretentia sa schimb sau sa controlez nimic. De felul nostru ne-am acordat destula libertate reciproca, ne-am permis unul altuia activitati si impreuna, si separat, tocmai pentru ca aceste mofturi sunt importante. Daca am vrut sa merg cu colegii am mers, daca a vrut sa mearga cu colegii a mers, nu ne-am tinut socoteala cine ce face si cat cheltuie pentru ca ni s-a parut esential sa traim si ca indivizi, nu numai ca parteneri. Poate ca ne-am luat libertatea in cap, nu stiu ce sa spun :).   

Andacos, stiu ce spui, este jumatate din decizie, partea cu somnul la caldurica. Nu caut fluturasi, caut un barbat pe care sa ma sprijin cand obosesc. Acum mi se pare ca nu am, si nici nu am avut vreodata.

Buflea, mi se pare asa de trist sa imi traiesc viata singura dar langa cineva... Asta fac acum, dar peste 20 - 30 de ani nu cumva o sa regret ca am acceptat doar sa respir, nu sa traiesc?

Lavi, da, resuscitam, mai uitam si e bine o perioada. Dar peste un an, peste doi? Atata vreme cat nu rezolv cauza, nu o sa ajung in aceeasi situatie?

[Ofibine]

Marius, o sa fac ce zici tu, are sens. Bilete la Paris. Chiar daca nu ma aleg cu un barbat schimbat, macar vizitez un oras frumos :). Zici ca am sanse ca data viitoare sa ia el bilete la Praga? 

[Adriana mica]

Si sotul meu este genul care prefera sa iau eu deciziile, care se urneste mai greu atunci cand propun sa facem ceva diferit de rutina. Asa incat, il pun in fata faptului implinit. De exemplu, cumpar bilete pt un concert sau chiar un citybreak pe post de cadou (de aniversare a casatoriei, de ziua lui, etc). Asa este ok si pt el.

 

As zice ca lucrurile de genul asta (aparent marunte, dar care pot afecta dinamica unei relatii) pot fi rezolvate, eu cel putin asa am incercat sa fac pana acum.

[marius]

Marius, o sa fac ce zici tu, are sens. Bilete la Paris. Chiar daca nu ma aleg cu un barbat schimbat, macar vizitez un oras frumos :). Zici ca am sanse ca data viitoare sa ia el bilete la Praga? 

Probabil nu. Dar ce-ti pasa? Stii ca orice tren chiar si de viteza are o singura locomotiva. Iti atingi scopul...cu el cu tot. In fond nu asta vrei? Fii isteata!

[lavi02]

Ce crezi tu ca vei castiga daca divortezi? Ce avantaje vezi in asta?

Cati ani ai?

[r_ocsy]

Noi suntem impreuna de 10 ani, si in cazul nostru eu sunt cea care intreprinde orice actiune. Ma mai enervez eu cateodata, de exemplu cand avem de cumparat un cadou, el nu vrea sa mearga singur sub nici o forma cu toate ca il cumparam pentru fratele lui de exemplu. Are si el defectele lui, le am si eu cu carul .... pe cuvant, sunt greu de suportat. Suntem o familie normala, normal ca pasiunea nu mai e ca la inceput, dar momentan reusim sa ne-o pastram. Nu as renunta la el pentru ca mi-au disparut mie fluturasii din burta, eventual as incerca sa reaprind flacara. Sotul meu e cel mai mare sustinator al meu, ne iubeste mult si ar fi pacat sa renunt la asta doar pentru ca am momente cand mi-as dori mai mult. Sincer mie mi-ar fi frica sa nu imi para rau ulterior. 

Poate nu ar strica terapia de cuplu , ar trebui sa incercati .