16 raspunsuri la acest subiect

[Letitia1]

Off topic Sandra Lorenacine te-a invatat sa scrii si sa citesti asa de bine romaneste? Daca e adevat ca esti de la 3 luni in Suedia, jos palaria la modul cum parintii tai s-au ocupat de tine. Baiatul meu avea 9 luni cind am venit aici si nu stie sa scrie romaneste iar de citit, englezeste toate cuvintele. Daca face o fraza de 7 cuvinte, 5 din ele sint in engleza! Sa-ti traiasca copilasul si sa fii fericita.

[cmirela35]

Un copil e cea mai mare bucurie a vietii...Casniciile se fac si se destrama,copiii sunt mereu ai nostri Sa iti traiasca bebe-ul,si sa nu uiti ca traim intr-o epoca moderna,sunt multe mamici care fac copii pentru ca si-i doresc cu adevarat,nu pentru ca vor un "sot" stabil in viata lor. Iar o liniuta in certificatul de nastere nu demonstreaza decat faptul ca acei copii au mamici cu adevarat puternice,care nu clacheaza la primul esec sentimental...Ma bucur pentru tine ca nu ai recurs la avort,si candva,vei gasi pe cineva care va sti sa fie cu adevarat tatic,asta daca ti-o doresti. Sa iti creasca bebe-ul mare,sanatos,frumos si destept! Toata viata e o continua speranta... Mirela

[bebeMaitra]

Salut fetele! Si eu, tot singura. Mi-a zis sa aleg intre EL si copil pt ca el nu se simte pregatit..desi avem amandoi 25 de ani, fara probleme financiare.. Am sperat intr-o relatie, intr-un om care mi-a vandut vise, care mi-a dat voie sa visez la "noi", si care m-a facut sa-l iubesc sincer -- dar cand s-a pus problema sa aleg bebele sau pe el, EL a pierdut. Si mi se pare normal asa. Iubesc piticoata din burtica mai mult decat orice pe lume, iar bunica (mama mea) ne va ajuta cum poate mai bine. In schimb, EL n-a dat nici un semn de viata de atunci. Pe mine nu ma deranjeaza chestia asta, insa imi pun problema liniutei din certificatul de nastere. N-as avea nici o problema cu asta daca bebe meu ar fi baiat..baietii sunt altfel,mai puternici. Insa e fetita..cum o sa faca fata intrebarilor jenante in legatura cu liniutza? Pentru ca si la scoala inca din clasele primare copiii povestesc si vorbesc... Si daca eu nu ma voi casatori pana cand fetita mea va implini 14 ani? Cum o sa apara in buletin la "TATAL"..."necunoscut"??? Ce sentiment de apartenenta o sa mai aiba copilul meu?

[angipangi]

quote:

---

Originally posted by bebeMaitra
Salut fetele! Si eu, tot singura. Mi-a zis sa aleg intre EL si copil pt ca el nu se simte pregatit..desi avem amandoi 25 de ani, fara probleme financiare.. Am sperat intr-o relatie, intr-un om care mi-a vandut vise, care mi-a dat voie sa visez la "noi", si care m-a facut sa-l iubesc sincer -- dar cand s-a pus problema sa aleg bebele sau pe el, EL a pierdut. Si mi se pare normal asa. Iubesc piticoata din burtica mai mult decat orice pe lume, iar bunica (mama mea) ne va ajuta cum poate mai bine. In schimb, EL n-a dat nici un semn de viata de atunci. Pe mine nu ma deranjeaza chestia asta, insa imi pun problema liniutei din certificatul de nastere. N-as avea nici o problema cu asta daca bebe meu ar fi baiat..baietii sunt altfel,mai puternici. Insa e fetita..cum o sa faca fata intrebarilor jenante in legatura cu liniutza? Pentru ca si la scoala inca din clasele primare copiii povestesc si vorbesc... Si daca eu nu ma voi casatori pana cand fetita mea va implini 14 ani? Cum o sa apara in buletin la "TATAL"..."necunoscut"??? Ce sentiment de apartenenta o sa mai aiba copilul meu?

---

stai linistita mamicuta[pup]ca nu ramai nemaritata iar liniuta nu conteaza chiar de va fi baiat sau fata.NASTERE USOARA SI BEBE SANATOS [copil]angi pangi http://community.web...563642807EqHYOU teodora

[dana_iulia]

Eu sunt unul din copii cu liniuta pe certificatul de nastere.
Nu cred sa ii fi reprosat vreodata mamii, decat in gand, pentru ca nu vrea sa imi dea mai multe detalii despre cine este, totusi, tatal biologic.
Eu cred ca am intrebat cand eram mai mica, insa nu am reusit sa fiu lamurita despre linia paterna... parca ceva ceva am aflat de la mamaia insa foarte putine, si parca nu imi vine sa cred... pentru ca o matusa ar fi ingaimat altele...ce vrei era o perioada cand copii cu liniuta eram "copii din flori"..
Respect decizia mamei, insa astept, pentru ca totusi sunt curioasa, sa aflu...despre cine si ce a putut face atat de rau incat mama, dupa atatia ani, sa nu poata trece inca peste ce a fost atunci.
Mi-ar placea sa il cunosc, sa vada ce om am ajuns si fara ajutorul lui, sa aflu eventual si varianta lui, dar sincer m-as bucura sa il vad ca sufera, ca regreta faptul ca nu a avut macar curiozitatea sa afle daca exist.
Asa ca vezi cum faci, si chiar de ai sa intalnesti un om care sa ii fie tata, nu uita sa gasesti un moment, cand va creste, sa ii spui despre tatal biologic.

VLAD-STEFAN si TUDOR-DANIEL

[Lorikay]

Pe certificatul meu de nastere nu este o liniuta dar nici eu nu mi-am cunoscut tatal deoarece cand aveam 8 luni parintii mei au divortat. Mama m-a crescut singura, cu ajutorul bunicii si nu i-am simtit niciodata lipsa. O spun sincer, cu mana pe inima. Mama nu mi-a povestit prea multe despre el, tot ce era de aflat am aflat mai tarziu de la matusa mea. Cand aceasta mi-a povestit ce batai crunte indura mama mea si de cate ori a fost inselata (tatal meu are chiar un baiat de aceeasi varsta cu mine facut cu o alta femeie) chiar ca nu am mai avut nevoie de el. Multi ma intreaba de ce nu incerc sa il caut, sa il cunosc. Poate nu suna foarte frumos, dar daca in 30 de ani el nu a fost curios macar sa afle ce mai fac, eu de ce as fi? Dar, daca as fi vrut sa-l cunosc mi-ar fi placut ca mama sa nu imi ascunda numele lui sau adresa. Din fericire eu nu a trebuit sa trec prin asta. Sotul meu isi iubeste fiica foarte mult dar daca ar fi trebuit sa aleg intre el si copil...as fi fost si eu o mama singura.

[Ancuta-Maria]

quote:

---

citat din mesajul lui hugolina

---

Daca se poate, am sa iti raspund din punctul de vedere al copilasului care nu a avut tata, si a fost extrem de fericit... Ceea ce vreau sa spun este ca nu am simtit niciodata lipsa tatalui, nu am ramas cu sechele si nu am suferit. Mama s'a ocupat atat cat a putut de noi, pt ca muncea f mult sa isi permita sa ne cumpere ceea ce aveam nevoie, ne asculta intotdeauna chiar daca era rupta de oboseala si chiar daca spuneam tampenii, intotdeauna a avut o vb buna si un sfat intelept. Mama cu noi a fost mama si cea mai buna prietena. A incercat sa inlocuiasca lipsa tatalui cu iesiri la iarba verde cu alti prieteni de ai ei, cu familiile lor, unde barbatii vorbeau cu noi, se jucau cu noi, ne invatau sa pescuim, etc... Curaj, stiu ca poti sa cresti puiutul singura, si va fi un puiut fericit. Sa nu asculti de cele care vor spune (daca vor spune) ca un copil are nevoie de tata. Poate creste f bine si frumos si fara ----------------------------------------------------------------------- „timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)