49 raspunsuri la acest subiect

[Anca Wish]

Am si eu o intrebare. Ranile pe col se vad la un simplu consult ginecologic? Ati avut ceva simtome? anca...poate intr-o zi http://community.web...m/user/ancawish

[laleauaneagra]

Rana de pe col nu doare, dar in schimb trebuie sa te protejezi cu prezervativ(secretii straine, sau sperma nu au ce cauta acolo) de fiecare data cand faci dragoste, pentru a nu se mari, trebuie igiena stricta. Mi s-a recomandat condomoterapie:)) Anca mare grija, la mine s-a marit in cateva luni, fiind mai mult de jumatate din col.... da orice ginecolog iti poate spune daca ai rana sau nu. poti sa pui tot felul de intrebari medicului, e datoria lui sa te informeze

[laleauaneagra]

sa cititi, e interesant despre cancerul de col uterin http://66.102.9.104/...l=ro&lr=lang_ro remarcat ca femeile cu viata sexuala absenta sau mai redusa au o incidenta foarte redusa a cancerului de col. In 1966, Stadler nu a reusit sa culeaga din toata literatura de specialitate decât 12 cazuri de cancer cervical la virgine. Pe de alta parte, este demonstrata incidenta crescuta a cancerului de col la femeile cu numerosi parteneri. parca nu ma incalzeste virginitatea, pt ca stiu ce pierd de acum in colo numai Durex Extra Thin va scrie pe mine

[laleauaneagra]

In România apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de paciente înregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col în România ultimilor ani a fost cuprinsa între 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza România pe locul doi în Europa. In acelasi timp România ocupa primul loc în Europa în ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col Factori apartinând mediului înconjurator Mediul Chiar daca în ansamblu, la nivelul ariei noastre geografice, mai exista deosebiri între mediul urban si cel rural privind factorii care ar putea avea un rol în etiologia cancerului de col uterin, la ora actuala este recunoscut faptul ca nu exista diferente semnificative ale incidentei între mediul urban si rural. Rolul igienei genitale si sexuale deficitare Asa cum am mai aratat, înca din anul 1840, Rigoni-Stern a remarcat ca femeile cu viata sexuala absenta sau mai redusa au o incidenta foarte redusa a cancerului de col. In 1966, Stadler nu a reusit sa culeaga din toata literatura de specialitate decât 12 cazuri de cancer cervical la virgine. Pe de alta parte, este demonstrata incidenta crescuta a cancerului de col la femeile cu numerosi parteneri. In SUA cancerul de col uterin este de 4 ori mai frecvent la prostituate decât la celelalte femei si este doar exceptional la femeile celibatare. Numerosi autori au indicat o incidenta foarte scazuta a cancerului colului uterin la anumite populatii, grupuri etnice si religioase, la care viata sexuala este legata de anumite practici si obiceiuri rituale : Haentzel-Hillhouse în 1959 la evreice ; Khmet în 1963 la musulmane ; Leon în 1964 la anumite secte adventiste. Incidenta este mai scazuta la femeile japoneze, probabil datorita imunitatii ereditare sau circumciziei partenerilor si unei mai bune igiene genitale. Cancerul colului uterin este mai frecvent la femeile din Africa de Nord decât la femeile europene sau americane, probabil datorita igienei mai bune a ultimelor. Concluzia majoritatii acestor studii este recunoasterea existentei unui factor comun carcinogen, probabil un agent viral sau chimic (Lange-1987) , transmisibil prin contact sexual în conditii de igiena precara. Comportamentul sexual masculin Daca un agent transmisibil sexual este responsabil pentru cel putin unele cazuri de cancer al colului uterin, este de asteptat o legatura între comportamentul sexual masculin si cancerul colului uterin. Exista un numar de observatii care vin sa confirme aceasta asociere. In primul rând exista asocierea între cancerul penisului si cancerul colului uterin: riscul de cancer al colului la femeile al caror sot sufera de un cancer al penisului este de 3 pâna la 6 ori mai mare decât la celelalte femei. In al doilea rând, femeile maritate cu barbati ale caror foste sotii aveau un cancer al colului au prezentat un risc de doua ori mai mare la contractarea maladiei. In al treilea rând, exista un risc evident crescut de contractare a maladiei pentru femeile monogame sexual, dar al caror sot are mai multe partenere sexuale. In 1950, Bleich emite ipoteza carcinogenitatii smegmei. In opozitie, alte studii arata o incidenta mica a cancerului cervical si la femeile perse din India , caracterizate prin anumite obiceiuri si parteneri sexuali fara circumcizie. Investigatii mai recente au aratat ca sotiile barbatilor la care s-a facut circumcizia au avut un risc semnificativ scazut pentru cancerul colului uterin. Prin urmare, pentru determinarea precisa a rolului circumciziei sunt necesare, în continuare, studii bine documentate. Rolul factorilor virali si bacterieni In ultimii ani, ipoteza etiologiei virale a fost sustinuta de tot mai numeroase studii, la ora actuala atentia concentrându-se asupra grupului herpes simplex cu cele doua tipuri: I-oral; II-genital si asupra virusurilor umane papylloma , tipurile 16 si 18. Virusurile papylloma umane (HPV) sunt considerate printre factorii cu cea mai mare responsabilitate etiologica. Ele sunt, în mod obisnuit, gasite în tractul genital al barbatilor si femeilor, iar infectia se manifesta sub forma de condiloma accuminata (atribuita infectiei cu HPV tip 6, 11, 34, 39, 41-44, 51-55). Aceste leziuni sunt observate, de obicei, la nivelul vaginului si colului uterin. Tehnicile recente de hibridizare cu ADN au aratat ca ADN-ul viral poate fi, de asemenea, identificat la nivelul colurilor normale histologic. Relatari despre cazuri de cancer în care s-au utilizat tehnici de hibridizare au indicat ca tipurile 16 si 18 HPV sunt frecvent întâlnite, în timp ce tipurile 30-35 HPV doar ocazional în neoplazia intraepiteliala cervicala si în leziunile invazive. Ratele de prevalenta a infectiei cu HPV tipurile 16 si 18 sunt mai ridicate în cazul carcinomului cervical invaziv, fata de colul normal si de CIN. Prevalenta infectiei cu tipurile 6 si 11 HPV pare a fi cea mai ridicata în neoplazia cervicala intraepiteliala, decât în cancerul invaziv. Toate aceste rezultate nu indica o asociere cauzala între infectia HPV si cancerul colului uterin. Diferentele observate în prevalentele HPV între grupuri s-ar putea datora, cel putin partial, diferentelor altor caracteristici relevante ale subiectilor, cum ar fi vârsta si comportamentul sexual, strâns legate de cancerul colului uterin. Din 1966 pâna la începutul anilor '80, virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) a fost considerat ca agentul infectios cel mai probabil implicat în cancerul colului uterin. Majoritatea dovezilor proveneau din studii efectuate în diverse arii geografice si relatau o prevalenta ridicata a anticorpilor HSV-2 în serul bolnavelor, fata de martore. Coroborând toate aceste date Rotkin emite în 1973 ipoteza carcinogenezei cervicale multistadiale : • declansarea carcinogenezei printr-un carcinogen viral, la vârsta tânara ; • perioada de latenta de 15-20 de ani, în care leziunile sunt stationare sau chiar involueaza în functie de anumite conditii ; • cancerizarea propriu-zisa, prin participarea unui factor cocancerigen promotor care, din nou, poate fi o infectie herpetica. Mai recent a fost remarcata legatura dintre infectia cu HIV si detectarea modificarilor citologice legate de HPV (Feringold si colab.-1990). Este posibil ca studierea imunosupresiei indusa de HIV sa poata clarifica legatura dintre imunitatea mediata celular, infectia cu HIV si neoplazia cervicala. Studiile efectuate au implicat si alti agenti infectiosi: citomegalovirusurile, Mycoplasma, Chlamidia, Trichomonas , considerând putin probabila o corelatie etiologica directa a acestora cu cancerul cervical, dar se confirma rolul lor de covariabila a poluarii sexuale. Rolul carcinogen posibil al sexualitatii per se Majoritatea studiilor au aratat o legatura între cancerul colului uterin si starea maritala, paritate si chiar indicatori ai unei activitati sexuale promiscui, cum ar fi vârsta debutului vietii sexuale si numarul de parteneri sexuali. • Debutul precoce al vietii sexuale: un procent mai ridicat de bolnave decât martore au avut debutul vietii sexuale sub 20 de ani. • Vârsta la prima casatorie : studii efectuate pe diverse populatii raporteaxa fara echivoc o proportie mult mai mare de casatorii precoce (sub 20 de ani) la bolnavele cu cancer în raport cu martorele. Peters si colab. au relatat ca intervalul dintre menarha si primul act sexual pare a fi mai important decât vârsta primului act sexual, legând mai degraba riscul cancerului de col uterin de vârsta sexuala decât de vârsta cronologica. • Casatoriile multiple : majoritatea autorilor indica un exces mediu de 70-80% în favoarea bolnavelor, în raport cu martorele. Riscul de aparitie al neoplaziei intraepiteliale a colului uterin si a cancerului invaziv al colului uterin creste odata cu numarul partenerilor sexuali. Acest efect pare a fi independent de vârsta primului act sexual, fumat si de utilizarea contraceptivelor orale. • Frecventa coitului este un parametru care ar putea fi luat în considerare numai în masura în care frecventa crescuta ar putea oferi posibilitatea sporita pentru un purtator masculin de a transporta un agent cancerigen pe colul uterin. Rolul metodelor anticonceptionale locale Tipul obstructiv de contraceptie apare în mod net a fi un element protector fata de cancerizare (Terris si Oalmann, Wright si colab.). De aici s-ar putea deduce ca o bariera protectoare împiedica agentul carcinogen sa ajunga la col, de unde si incidenta mai scazuta a cancerului colului la femeile care folosesc metode anticonceptionale locale. B. Factori ce tin de gazda Rolul factorilor endocrini Riscul de cancer al colului apare în adolescenta si continua pâna în jurul vârstei de 50 de ani. Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati în producerea lui, desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital. In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atât prin factorul local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de evolutia sarcinii. Pincus, în 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei. In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinând ca estrogenii au un efect de promovare a displaziei. In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) în eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare. Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent întâlnit un grad de întârziere în instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care ar putea fi incriminata în pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv. Rolul vârstei Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime în a considera ca repartizarea cancerului cervical pe grupe de vârsta urmeaza o curba ascendenta începând cu decada 20-29 de ani, cu un maximum în decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decât a urcat. Rolul factorilor genetici-familiali In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot aparea mult înaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea precocitatii diagnosticului pâna la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de îmbolnavire ( high risk population) , notiune de mare însemnatate pentru organizarea economica si eficace a profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce în cancerul colului uterin. Rolul fumatului In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin. De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila, întrucât componenti ai tutunului cu un înalt nivel de mutagenicitate au fost gasite în mucusul cervical, sugerând un eventual mecanism biologic în aparitia acestui tip de cancer. Dieta Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin (Romney si Basu-1985). Marschall si colab. au esuat în gasirea acestui efect dar, în schimb, au evidentiat rolul protector al beta carotenului. La Vecchia si colab. au determinat o asociere inversa între continutul de beta caroten si cancerul colului. Alti cercetatori au gasit asociatii inverse între concentratiile de retinol în sânge si aceasta maladie. A fost, de asemenea, stabilit un efect protector al acidului folic împotriva cancerului colului uterin. Imunosupresia A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Faptul ca imunosupresia creste sau nu riscul de cancer al colului uterin ramâne înca neclar pentru acest moment. C. Factori de risc locali (genitali) Fiziologici - antecedente obstetricale - CCU asociat cu sarcina Teoretic, gravidele, la care examenul citohormonal este obligatoriu, ar trebui depistate cu leziuni incipiente de CCU. Insa, fie ca nu se practica un examen sistematic, fie ca evolutia unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida, se poate explica prezenta unor cancere invazive la femeile gravide la vârste mici de sarcina. Evolutia în cursul sarcinii a CCU este nefavorabila, asocierea chimioterapiei si în special cu cisplatin ar putea îmbunatati prognosticul CCU. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o situatie de risc, cât mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Factorul de risc legat de puerperalitate consta deci în eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si nesuturate, cu atât mai mare cu cât nasterea survine la vârste mai tinere, când aparatul genital feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de CCU. Patologici - stari precanceroase cervicale - displazii severe • Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere, nesuturate,cicatrizate vicios cu producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. Ambele pot avea ca urmare efecte proliferative. De aici, necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si suturarea eventualelor leziuni. • Leziuni inflamatorii : cervicitele acute, dar în special cele cronice (erozive, ulcerate, ulcero-vegetante, scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. Inflamatia cronica reprezinta o spina iritativa si totdeauna o arie de fixare în exces a estrogenilor, ceea ce favorizeaza hiperplazia si hipertrofia, existând pericolul aparitiei CCU. • Leziuni distrofice : displaziile, discutate pe larg într-un capitol urmator. • Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi si fibrosi. Polipul mucos este un adenom, localizat la nivelul mucoasei endocervicale. Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai întinse, realizând adenomatoza cervicala difuza. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu localizare initial uterina, ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar), fie localizat initial cervical (polipul colului uterin). Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical, urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocol-endocorp care sa permita diagnosticul diferential între un polip malignizat si un cancer de endometru, forma vegetanta. In concluzie, starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de un cancer incipient, ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului, indiferent de natura lor, motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere - LAS.

[laleauaneagra]

B. EXAMENE COMPLEMENTARE 1. CITOLOGIA EXFOLIATIVA CERVICO-VAGINALA Metodele de diagnostic morfologic s-au impus în depistarea si doagnosticul cancerului genital feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei, chiar în absenta unor date clinice concludente. Victor Babes si Constantin Daniel comunica în 1928, la Societatea de Giecologie din Bucuresti, lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnând astfel actul de nastere al examenului citologic, care va fi însa lansat în practica curenta abia în 1943 de catre Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de interpretare a semnificatiei frotiurilor. Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta în cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: CLASA CELULARITATEA FROTIULUI CLASA I Celule normale CLASA II Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de natura inflamatorie, PMN, limfocite, histiocite, etc.) CLASA III Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu suspect) CLASA IV Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule tumorale maligne în numar redus) CLASA V Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne în placarde) Prin urmare, unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea diagnosticului de malignitate. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai multor caracteristici celulare (în marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie). In procesul de carcinogeneza cât si în evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o serie de stadii succesive, punându-se problema daca nu cumva este posibil ca înaintea neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice. In vederea întelegerii secventei leziunilor, trebuie precizate caracteristicile morfologice ale unor anomalii epiteliale, ce pot apare la nivelul colului uterin: • hiperplazia reactiva apare în urma unor conditii iritative; întregul epiteliu este îngrosat, frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza, fara anomalii citologice; • hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona care este bine demarcata de stratul intermediar; celulele bazale sunt dispuse în unghi drept fata de suprafata; • proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate între celulele cilindrice ale epiteliului endocervical si membrana bazala, se pot instala pe suprafata cervixului, ca în eroziune sau în jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale, proliferarea se traduce prin unul sau doua rânduri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila, discret vacuolizata, cu nuclei ovali si cromatina fina; în stadiile tardive, numarul celulelor de rezerva sporeste si apar mai mult de trei rânduri. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul de hiperplazie. • Metaplazia: termen prin care se întelege schimbarea de forma. Metaplazia se întâlneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat, adult, de un anumit tip, într-un alt tip de tesut bine diferentiat, ca raspuns al unor situatii normale. Fenomenul trebuie diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia, în care tesutul normal este generat în urma unei erori de diferentiere. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului uterin; în aceasta forma, epiteliul cilindric este înlocuit cu epiteliu pavimentos. Metaplazia pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva, cu maturatia nucleilor si diferentierea citoplasmei; se pot forma punti intercelulare si în timp ce elementele celulare profunde se orienteaza în unghi drept fata de membrana bazala, cele superioare se orienteaza în paralel cu suprafata. Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme: • incompleta - peste celulele de rezerva hiperplaziate, dispuse pe mai multe straturi, se gasesc celule cilindrice dispuse în strat continuu sau discontinuu; • completa - epiteliul cilindric este înlocuit printr-un epiteliu pavimentos. Noul epiteliu formeaza placi neregulate de celule scuamoase, cu stratificare incompleta. Formarea epiteliului metaplazic începe initial sub un strat celular columnar. Exista opinii cu privire la originea celulelor predecesoare. Una din teorii are în vedere o celula de rezerva subcilindrica, bipotentiala, care completeaza stratul celular columnar (cilindric), dar este si capabila de o diferentiere scuamoasa în conditiile stimularii ei. O teorie mai noua se refera la o celula stromala migratoare, care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns fiziologic normal la schimbarile înconjuratoare. Este totusi mai putin stabila decât epiteliul scuamos si poate deveni locul neoplaziei. Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat zona de transformare. Asa cum s-a aratat anterior, rezultatul frotiului cito-diadnostic anticipeaza diagnosticul anatomopatologic. • Displazia este o anomalie dobândita a epiteliului malpighian, cu cresterea numarului de celule de tip bazal. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Aceste anomalii celulare si arhitecturale se produc în tesuturile adulte, în faza de reparare. Termenul de displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin. Ele pot fi multa vreme reversibile, dar sunt potential maligne, descriindu-se mai multe grade de displazie, de la 1 la 3. Distinctia între formele de displazie si carcinomul in situ este, uneori, foarte dificila. Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea între displazie si carcinom. De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala, CIN - cervical intraepithelial neoplasia. Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare, localizate în 1/3 profunda a epiteliului. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel, relativ frecvent. Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. Se pot pune în evidenta mitoze tipice si rar atipice. Stratificarea se mentine la suprafata. Displazia severa (CIN III) - modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea epiteliului. De multe ori, acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. Polaritatea celulara este absenta, celulele fiind dispuse dezordonat. Nucleii sunt hipercromi, mari, cu numeroase mitoze tipice si atipice. Citoplasma este bazofila, fiind, în general, redusa cantitativ. In straturile superficiale se remarca, alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime, celule cu maturare bizara, prezentând un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Mitozele sunt prezente si în celulele dispuse în stratul superficial. Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent în clasificarea Papanicolau, astfel: OMS RICHART PAPANICOLAU Displazie usoara CIN I Clasele II-III Displazie moderata CIN II Clasele III-IV Displazie severa CIN III Clasele IV-V In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei cervico-vaginale mult mai detaliata: • Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas, fungi, virusuri); • Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia, atrofia, iradierea, DIV; • Modificari anormale ale celulelor epiteliale: • ASCUS- celule scuamoase atipice; • LSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus; • HSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad înalt. • Alte neoplasme. Corespondenta între acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea: • LSIL- analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV; • HSIL - analog cu CIN II si CIN III. Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla, expediativa, ieftina, fiabila si un excelent mijloc de diagnostic al formrlor incipiente ale CCU, având nu numai o ridicata valoare intrinseca, dar fiind în acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de diagnostic prezumptiv si îndeosebi al colposcopiei. Totusi, certitudinea diagnostica este realizata exclusiv de catre examenul histopatologic, ceea ce reclama efectuarea unei biopsii tintite colposcopic.

[Burtocika]

Anca Wish - da, ranile se vad la un simplu control ginecologic; se vede ca zona respectiva are alta culoare, iti face colposcopie ca sa vada la microscop ce si cum si pe urma stabileste cit e de extinsa rana. ellinia - nu stiam ca e vreo problema cu cauterizarea si bebeii ... eu am avut o rana pe col, mi-a cauterizat-o si nu mi-a spus nimic de bebe; ba chiar, cind m-am dus la un control pe urma, la aceeasi doctorita, mi-a spus "hai, apuca-te de facut copii, ca uite ce frumos arata colul !" soarenistor - eu am avut o experienta neplacuta cu o dr. Rosca de la Municipal, nu stiu daca e aceeasi. M-am dus la ea pt o rana pe col, depistata de alt dr., care imi spusese ca trebuie cauterizata dar nu se poate pina nu trece infectia; ma tratase in disperare si infectia nu trecea. Si imi spune dr. Rosca ca nu am nici o rana pe col, ca asa e colul meu, mai rosu, si in schimb ca am condilomatoza. Si da-i tratament. Am scapat de condilomatoza si chipurile eram gata. Noroc ca m-am dus si la alt dr., care mi-a spus ca am bine mersi o rana pe col, si destul de mare. Si mi-a facut cauterizare, si nu inteleg de ce va speriati in halul asta, ca nu e mare lucru. Am fost pe urma si la alt dr. si mi-a confirmat ca totul e OK dupa cauterizare. laleauaneagra - daca ti-a gasit rana pe col, trebuie cauterizata, dar nu se face decit daca nu ai nici o infectie (o sa vezi dupa ce-ti ies rezultatele de la secretie). BIP inseamna boala inflamatorie pelvina (anexita), si s-ar putea ca de-acolo sa ai durerile pe care le simti la contact. Rana pe col nu stiu sa dea dureri, in schimb anexita da. De obicei BIP inseamna o infectie si se rezolva cu ovule, antibiotice si antiinflamatoare. Condilomatoza inseamna o infectie cu un virus (probabil HPV), care iar trebuie tratata inainte de rezectie. E foarte posibil ca asta sa fi provocat rana pe col. ATENTIE, e foarte periculos, potential cancerigen, asa ca urmeaza tratamentul cu strictete. Dupa ce iti trateaza toate astea, urmeaza cauterizarea, care nu e mare lucru si te sfatuiesc sa n-o neglijezi, pt ca te poate scuti de multe probleme pe viitor. Hai ca m-am intins o gramada ... daca mai ai intrebari, spune, ca am trecut prin asta si stiu ce spun :) Sanatate si curaj, ca nu e o nenorocire :) Boghi http://community.web...m/user/bogdanai

[danna2002]

quote:

---

Originally posted by Anca Wish
Am si eu o intrebare. Ranile pe col se vad la un simplu consult ginecologic? Ati avut ceva simtome? anca...poate intr-o zi http://community.web...m/user/ancawish

---

da ...se vad cu ochiul liber la consultatzie..si nu dau simtome. Nu uita sa zambeshti macar o data pe zi..sa te bucuri..shi sa speri! danna2002

[ancuzza]

quote:

---

Originally posted by danna2002

quote:

---

Originally posted by Anca Wish
Am si eu o intrebare. Ranile pe col se vad la un simplu consult ginecologic? Ati avut ceva simtome? anca...poate intr-o zi http://community.web...m/user/ancawish

---

da ...se vad cu ochiul liber la consultatzie..si nu dau simtome. Nu uita sa zambeshti macar o data pe zi..sa te bucuri..shi sa speri! danna2002

---

eu zic ca depinde si de ochi.... un gine mi-a zis ca este si vroia sa ma cauterizeze de graba, dupa doua zile altul nu vedea nici urma de rana! ! ! ! http://community.web...om/user/ancuzza

[madalinad]

si eu am avut rana pe col, si inca una mare. am facut o biopsie care a iesit bine, dupa care a urmat cauterizarea (nu nascusem - vezi ellinia). colul meu a ramas scurtat si deschis, si in ciuda unor pronosticuri mai sumbre ale unui alt medic am reusit sa fac un copil, nascut prematur e adevarat dar nu din cauza colului ci de prea mult efort cu o zi inainte. cine nu are curaj pentru asta sa se duca, nu e o mare tragedie, nu e placut dar nu dureaza prea mult, eu m-am dus acasa pe picioarele mele si am ajuns si prin piata. madalina

[light]

Ancuzza daca o fi fost medicul pe mana caruia am nimerit io acum 10 ani si care voia sa ma chiureteze pentru ca ma temeam de o sarcina care de altfel era inexistenta, inseamna ca banii erau motivul pt care voia sa te cauterizeze.

mama Lucia si Liviu minunea (24.05.2002) Povestea-nasterii


Super-desenele lui Liviu - iunie 2005