Bloguri

Jurnal de sarcina

Depresia prenatală

  • Mai puțin discutată decât depresia postnatală, depresia prenatală se poate instala și ea, explicația fiind atribuită schimbărilor hormonale. Acestea, împreună cu alte cauze de natură fizică, socială sau emoțională, pot duce la episoade urâte de anxietate, plâns fără oprire, conflicte etc. Așteptarea generalizată este că viitoarele mame ar trebui să fie liniștite, fericite și pline de bucuria anticipării momentului venirii pe lume a copilului, ceea ce poate determina tensiuni pentru o femeie care nu se simte așa.

    Am încercat să mă documentez singură despre asta și despre cum pot trece peste, în momentul în care am simțit că partenerul nu are suficient timp pentru a mă înțelege. Lupta era dublă: să încerc să îmi păstrez sănătatea mintală, teama cea mai mare fiind că toate aceste stări se transmit și bebelușului (citeam despre studiile care arată că stresul cauzat afectează atât dezvoltarea fătului, cât și pe cea a copilului de mai târziu. Dacă fătul se dezvoltă într-un context intrauterin de stres sever și/sau prelungit, acest lucru îl poate afecta la nivel neuro-comportamental. Pe termen lung, acest lucru poate include un risc crescut de a dezvolta deficit de atenție/hiperactivitate, anxietate sau întârziere în dezvoltare. Și cunosc un caz unde acest lucru s-a adeverit), dar și să îmi păstrez relația, fără a-mi speria partenerul cu toanele mele. Când lupta trebuia să fie împreună cu el, noi doi împotriva problemelor, era între noi, eram unul împotriva celuilalt. Am simțit inițial că sunt singură in această perioadă. Susținerea lui emoțională a fost extrem de puțină și se poate datora poveștilor auzite despre cum alte femei, mama lui, spre exemplu, au dus o sarcină. Însă, realitatea este că el n-a trăit acele vremuri, decât prezentul acesta. Nu știu dacă a realizat sau va realiza vreodată dacă ar fi putut fi altfel sau face mai mult. Ce știu este că incertitudinea lui în momentele în care aveam cea mai mare nevoie de siguranță și stabilitate a ''învins'', iar asta mi-a instalat bine depresia, astfel că m-am gândit și la varianta avortului. Era o luptă cruntă în sufletul meu și știam că după asta nu-l voi putea ierta vreodată, abia dacă m-aș fi putut ierta pe mine. El nu a zis nimic despre această decizie și timp de aproape o săptămână nu am mai discutat despre acest subiect și încercam să ne reluăm activitățile de zi cu zi, spunându-mi că voi vedea ce va fi după acest episod, deși am sperat într-un semn care să schimbe situația. Apoi, a sosit și ziua aceea... La ora prânzului ar fi trebuit să fie ultima mea masă, urmând o anestezie generală pentru că sarcina avea deja 11 săptămâni. Însă, în timpul mesei, partenerul și-a schimbat brusc atitudinea și mi-a zis că nu vrea să fac asta. Am crezut că nu aud bine. Era semnul pe care speram să-l primesc și cred că Dzeu a ținut cont! Nu l-am întrebat prea multe despre cum va fi, ce va fi, era pur și simplu ceva de care aveam nevoie să mă agăț în momentul ăla, fiind prea slabă psihic. Am anulat în secunda doi și am programat o consultație de urgență, pentru că eram în urmă cu analize, vitamine etc. Astfel, 2 zile la rând am mers pentru altă ecografie, primele analize și începutul vitaminelor prenatale. Nici la vreunul din aceste controale partenerul n-a ajuns, deși dr. mea ginecolog le programase la o oră accesibilă și lui.

    După această ecografie, mi-a părut rău pentru momentele de slăbiciune pe care le avusesem. Cu trecerea timpului, nu îți mai este teamă de lucrurile care la început te speriau, ți se dezvoltă instinctul matern și iubirea pentru copil îți dă o anumită putere și încredere. Poate fi greu și confuz la început, în cazul unei sarcini neplanificate, iar suportul unei persoane contează enorm, mai ales dacă acea persoană este cea de la care ai cele mai mari așteptări. Dar încerc să mă gândesc că fiecare om are gândurile și trăirile lui, iar eu și partenerul meu am văzut diferit lucrurile la momentul respectiv. Contează că în final le-am văzut la fel!


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Sportul în sarcină

    Unul din cele mai bune lucruri pentru a lua puțin în greutate și a asigura o stare bună de sănătate viitorului copil este practicarea sportului în sarcină. Însă unele femei nu a...
  • Alimentația mea în sarcină

    Eu, una, nu mi-am făcut prea multe griji în privința alimentației în sarcină, deoarece și înainte de a rămâne gravidă am încercat să am un stil de viață cât mai săn...
  • Fericirea e... să simți primele mișcări ale copilului

    Se spune că primele mișcări ale copilului ar trebui să le simți între săptămânile 16 și 25 ale sarcinii, iar dacă ești însărcinată prima dată, e posibil să nu le simți decâ...
  • Am visat sexul copilului

    Am admis că sarcina aceasta nu a fost una programată, iar dacă tot nu a fost așa, m-am rugat să fie măcar ceea ce ne doream. Și anume, un baiețel.  După toate tensiunile și lupta mea cu depresia...
  • Analize necesare în sarcină

    În primul rând, medicul este cel care trebuie să confirme prezența sau absența sarcinii. Apoi, femeia trebuie să afle dacă starea sănătății ei îi permite să păstreze sarcina sau nu. ...

Din aceeasi categorie...

  • Saptamana 37

      Mai sunt doar trei saptamani , pana la ziua cea mare. Bebe este foarte activ in burtica, ii simt miscarile destul de des, la ore fixe, dar mai ales noaptea. Pe masura ce trec zilele si ma apro...
  • Curiozitate

    Buna! :) Mamici care aveti baietei la cate saptamani ati nascut?
  • Ziua cea mare

    Mâine e ziua cea mare.Deja am inteles ca ar avea 4 kg si nu mai poate sa se miste lejer în burta.
  • Concediu prenatal

    Buna mamici! La cate saptamani ati intrat in concedu prenatal? Eu am intrat la 36 de saptamani
  • Ganditoare

    Parca o frica ne cuprinde si nu stiu daca ar trebui.Sper ca bebele sa fie bine si speram sa fie o decizie bună nașterea lui mai repede de 40 saptamani.
  • O veste buna

    Am primit o veste buna! Ne mai lasa o săptămână acasa si apoi ne întoarcem în spital.
  • Griji, detergenți

    Aproape 2 luni ne despart de prima întâlnire și încep să îmi fac tit mai multe gânduri și griji. Știu că nu ar trebui și încerc să fiu cât mai liniștită pentru bebe luna, însă câteodată sunt greu de a...
  • Ganditoare

    Am fost la medic.E bine deocamdată dar cred ca nu ajungem cu sarcina la 40 de saptamani.
  • Revelion cu bebe in burtica

    Buna dragii mei! Cum v-ati petrecut de Revelion? Bebelusul meu este foarte activ... ma cam bate :P . Sunt mamici care au arsuri? Cum le tratati fara medicamente?
  • Minunea

    Buna burtici, Buna mămici. Nu am mai trecut de mult pe aici, dar am avut motiv serios - a venit pe lume minunea - Maria Radmila - o fetiță superbă de 3350 Gr, 52 cm. Planul meu era să nasc pe 04.1...