Nasterea...cel mai emotionant eveniment din viata mea. Nu se poate compara cu nici un alt eveniment si nici nu se poate exprima in cuvinte, decat in lacrimi de fericire. S-a intamplat la ora 16,40, intr-o miercuri. A trebuit sa fac cezariana deoarece bebe avea aprope 4 kg si aveam aproape 41 de saptamani, dupa calculele doctorului (dupa ale mele aveam 40)...daca ma mai lasa o zi, doua apareau si contractiile adevarate...dar oricum nu imi pare rau ca am facut operatie...operatia in sine a fost usoara, ce a urmat dupa a fost cel mai greu. Marea intalnire cu bebe a fost atat de emotionanta, incat am inceput sa plang, ma bucuram atat de mult ca il vad si ca e sanatos si frumos (la ce sarcina dificila am avut).
Mentionez ca am nascut la maternitate de stat, asistentele nu prea mi-au placut insa doctorul care m-a urmarit toata sarcina si m-a operat e un doctor de nota 10. In timpul operatiei facea glume, vorbea cu mine, a fost o atmosfera relaxanta.
Operatia a durat aproximativ o ora, mai mult cusutul, pe bebe l-au scos in 10 minute.
A fost o experienta placuta, l-am avut pe bebe in camera cu mine, asa ca l-am avut tot timpul langa mine. Mi-a fost greu si abia asteptam sa ajung acasa, sa ma ajute sotul, dar a meritat tot chinul prin care am trecut. Am cel mai frumos bebelus (sa nu va suparati pe mine):).
Comentarii