Bubulinule, azi sunt fericita. Nu mi-a mai curs sânge din nas, nu m-am mai simtit nici atât de rau... si de când m-am trezit te-am simtit întarit. Îmi dau seama ca în fiecare zi se petrece câte o modificare în organism... iar tu cresti.
Îmi pare rau ca te-am speriat ieri. Sunt mai paranoica... îmi doresc din toata inima sa fii tu bine! Am citit diverse si mi-am dat seama ca astfel de reactii sunt normale. Numai pentru ca nu le-am mai avut eu pâna acum nu înseamna neaparat ca s-a întâmplat sau se poate întâmpla ceva rau.
De dimineata tati a reînceput activitatea... am vorbit de dimineata la telefon înainte sa plece si m-a întrebat de tine. I-am zis ca te simt încet cum misti, dar esti înca prea mic pentru a te percepe exact. În orice caz mi se întarise burtica teribil. Acum vad ca se simte altfel, dar asemanator. Am pus la bataie deja primele planuri pentru tine si asta îmi da o liste extraordinara!
Ma cam doare spatele...si putin stomacul, dar e firesc!
În alta ordine de idei, astazi am facut primul gest frumos din partea ta. Mi-as dori ca atunci când vei veni pe lume sa ai acest simt al ajutorarii... sa fii plin de compasiune si empatie, sa îi iubesti pe cei din jur si sa fii altruist. Nu-mi doresc un copil egoist ci unul cu un suflet mare... si stiu ca asa vei fi. Am facut si noi o foarte mica donatie unor copii ce nu au nici macar putinul (si totusi enormul) nostru.
Te iubesc burticule, te iubesc atât de mult încât îmi vine sa explodez. Vorbeam aseara cu mami mea despre grijile materne, despre modul în care ma voi schimba dupa nastere, despre tot... si realizam ca firea mea e de mult schimbata. De când te-am vazut prima data la ecograf miscând am stiut ca te iubesc enorm, ca nu îmi mai doresc nimic decât sa te tin în brate, sa pun temeliile unei familii frumoase, sa am în jur doar veselie si gânduri pozitive. Îmi doresc ce este mai bun pentru tine.
De-abia astept sa te revad la morfologie...dar pâna acolo mult mai este!
Comentarii