Noi scriem cam rarut in ultima vreme,am observat, cam o data pe saptamana daaarrr citim zilnic ce mai e nou, care mamica ne mai impartaseste experienta ei, care a nascut si asa mai departe. Maine implinim 34 saptamani si de la zi la zi e mai greu. E si frumos, ce-i drept, cand misca bebe se vad piciorusele prin burtica ( cred ca sunt piciorusele , ce altceva ar putea fi prelungirea tuguiata a burticiii pe langa coastele mele) sau funduletu' ca un mar implantat acolo si care ramane asa cate o ora doua ( inca ii place sa doarma cu fundu' in sus vad ). Foarte activ bebica asta al meu, are putin timp repaus( acum cand scriu e unu' din momentele de calm si ma bucur ca are o pozitie care ma lasa si pe mine sa stau pe scaun pt ca altfel ne zvarcoleam pe aici). A fost o zi in care a miscat destul de putin , si sa vezi sperieturi atunci dar spre noapte a inceput in forta , recuperand chiar si am zis ca nu ma mai sperii asa , mi-a fost invatatura de minte, tot ce e in interiorul meu a fost luat la pumni , picioare, impins , rasucit pe acolo, singurul mod in care puteam sta era in picioare, sprijinita de masa, scaun , ce gaseam .
Sambata am fost si la control , totul pare bine, chiar foarte bine, el creste si creste si pentru ca e deja intors de ceva vreme apasa in jos si colul meu se tot scurteaza , bebe fiind lung, eu mica acum trebuie sa stam mai mult ca legumele , fara efort si sa dormim cu ceva sub fund ( lucru taaaaaaare incomod, ma trezesc intepenita, dupa ce ca si asa dorm greu din cauza burticii acum am si ceva ridicat sub mine ). Inca e sub semnul intrebarii cum voi naste, chiar daca medicul a zis ca discutam de data asta clar cum va fi, mai asteptam poate prinde si bebe o perioada de crestere mai lenta si totusi mi se mai largeste bazinul. Trebuie sa fim cuminti pana pe 16 august ,cand mergem sa ne faca eco si sa stabilim ziua in care voi naste, oricum nu vom prinde 40 saptamani dar ne-a zis ca macar sa depasim 36 ... genetica asta .. daca bebe seamana leit cu tati ..lungan, nu are loc in burtica mea care nu a vrut sa se intinda . Incercam sa fim cuminti, e greu , cu atatea dureri de spate, intepaturi in vezica si in coaste. Stau si ma mir cateodata cum poate creste bebe asa de se mira pana si medicul de cat de bine se dezvolta pentru ca eu sigur nu am facut tot ca la carte , mananc cand mi-aduc aminte ( ce-i drept am mancat mai mult fructe fructe si iar fructe si salate pt ca asta a intrat, asta simteam nevoia sa mananc) beau ingrozitor de multa apa , cred ca o fi bine si asta , inca nu mi s-au umflat nici mainile nici picioarele dar beau si multe sucuri ( acidulate mai ales ... colicica mea , bat-o vina, parca zici ca vad pe Dumnezu cand vad sticla de cola).Doamne fereste sa-mi para rau ca e totul ok dar parca simt ca nu merit. Cred ca bebe ia tot din resursele mele , pt ca eu iar am inceput sa slabesc , de dimineata eram iar sub 58 si cand vad " pana acum ar trebui sa fi luat cam 11- 13 kg in greutate dar nu te ingrijora, dai jos repede" ma ia asa cu frica , nu reusesc nici 8 sa le iau.Ce mai conteaza , important e ca el creste nestingherit. Cred ca iar am scris cam mult...e greu pana ma pornesc :) si s-a trezit si el, face valuri valuri in burtica. Revenim zilele urmatoare , poate ma mai lasa si pe mine durerile astea si reusim sa stam cuminti pana cand ne-a zs medicul.
Comentarii