Si uite asa soseste si reversul medaliei, constituit din partile bune si frumoase ale sarcinii :)..... Facand insa trecerea de la ungherele intunecate si ascunse ale schimbarilor mamicilor ca si gravidute, precizez ultimele retusuri "negative" pentru capitolul anterior ca sa pot preda stafeta catre fericirea absoluta;..... schimbarile fizice, ingrasarea, modificarea a tot ce candva stiai a fi altfel, lipsa senzualitatii, atractiei, siluetei si normalitatii cunoscute, presarate de cele mai multe ori cu nopti adormite tarziu, cu "bonusuri" de cosmaruri, dese, extrem de dese si repetitive chiar, cu vise erotice cateodata si provocatoare din dorinta de a nu ti pierde statutul de nevasta/sotie iubitoare si la datorie......toate fac deliciul "capcanei" de a fi insarcinata....... Sunt provocari multe si puternice insa soarele rasare usor usor o data cu constientizarea, perceperea si intelegerea faptului ca o minune, o magie s a produs in pantecul ei, al femeii, al viitoarei mame. Momentul aflarii propiru zis al existentei sarcinii este prima piatra la temelia fericirii parintilor. Apoi totul devine incredibil, euforic, fantastic, rodul dragostei fiind creat de catre Atotputernicul Pamantului si Univesrului...... Constientizarea actului real, drumul necunoscut ce urmeaza a fi strabatut de catre parinti, fericirea absoluta, explozia de artificii, multitudinea de culori, zambete si fluturasi, curcubeele, momentele de nedescris in cuvinte explicabile si omenesti.......sunt pasii ce instinctul si destinul ii poarta pe cei doi viitori norocosi. Nu exista grad de comparabilitate, definitie clara si precisa, lucru ce poate fi invatat vis a vis de sarcina.....din pacate nici chiar taticul nu poate atinge unele stari, limite si maxime, ci doar venereaza sentimentul de a fi tata prin trairile si explicatiile mamei. In afara de toate aceste explozii de sentimente unice in suflet apare speranta, credinta, iubirea neconditionata, sentimentul de putere absoluta, dorinta extrema de a fi totul in regula..... Atat de mic, cat o samanta la inceput si cu o influenta atat de mare ce schimba efectiv 2 vieti.... Cine poate da raspunsuri concrete, multumitoare si lamuritoare fata de viata, creare, concepere..... Pentru mine personal mereu va ramane un mister cum eu si tati am reusit printr o noapte de dragoste si daruire sa concepem un bebelus, adevarat, cu viata, cu suflet si spirit. Consider ca noi oamenii suntem prea mici la propriu si la figurat pentru a intelege multe si atunci acest dar reproducerea/viata il primim gratuit si fara vreun merit anume. Nu constientizam si nu suntem recunoscatori pentru puterile simple si banale ce le avem "in dotare" si poate nu pretuim cu adevarat ceea ce conteaza: conceperea, sarcina, nasterea, fericire, trairea, bucuria, credinta, recunostinta, bunatatea, daruirea, autocunoasterea si natura. Familia ,viata si iubirea sunt totul. Bebelusul/copilul intruchipeaza toate aceste simtaminte si de aceea trebuie respectate si apreciate de toti cei care au minunata ocazie de a fi parinti fara vreun drept de apel :)
Comentarii