Prima alaptare

Dupa cezariana am stat o zi si o noapte la terapie intensiva iar a doua zi la amiaza deja eram intr un salon de mamici. Cateva ora mai tarziu mi-a fost adusa si bebelusa. Este destul de dificil sa te bucuri de minunea din viata ta cand tu abia te ridici din pat. Cu un ochi plangi de durere(nici asta nu poti face ca te doare si mai rau operatia) iar cu celalalt te bucuri si iti admiri copilul mult asteptat. Este bine sa fii informat asupra a ceea ce presupune cresterea unui bebelus si cum se hrănește ca iti vina mai usor cand esti pus in fata faptului implinit. Asta am ales eu sa fac, sa fiu o mama informata in loc de una panicata. Pe perioada sarcinii am citit cateva carti care sa ma puna in tema cu ceea ce inseamna un bebelus. Tare bine au prins! Din prima secunda in care mi-am vazut bebelusa am avut curajul sa o iau in brate, am imbracat-o, m-am ocupat de ea de parca a-și mai fi crescut vreo doi copii pana atunci. Vine si momentul in care trebuie sa alaptezi copilul de care imi faceam griji ca poate nu se ca atasa corect si nu voi sti cum sa o corectez sau daca mananca ori nu etc. Asistentele din spital nu te ajuta cu foarte mult in privinta asta si nici nu au timp sa stea de fiecare in parte. Mi-am atasat puiul la sân si mititica a inceput sa suga. Ea stia deja ce trebuie sa faca iar eu eram mirata de cat de simplu a fost pentru mine. Sunt o norocoasa si sunt constienta ca putine sunt aceste situatii in care se afla mamicile la inceput. Lapticul era suficient, bebelusa se atasa corect, iar cand nu era atasata bine stiam sa o corectez, ce sa iti mai doresti?! Multa vreme pana sa vina bebe mi-am facut griji in privinta alaptarii in sensul ca imi era frica sa nu am lapte. Dar nu numai ca am avut lapte suficient, am avut lapte sa hranesc doi copii in acelasi timp. Ma simteam într-un fel prost fata de alte mamici care nu aveau lapte sau aveau foarte putin si bebelusii lor nu se saturau iar la mine curgea ca un robinet uitat deschis si ma schimbam continuu de haine ca eram plina de lapte, insa ma simteam si mandra putin ptr ca aveam lapte si imi disparuse frica pe care am avut-o multa vreme. Dupa ce ca am lapte suficient nici ma doare cand alaptez sau sa fac crapaturi pe sani ori alte probleme pe care le mai au femeile care alapteaza. Sunt cazul fericit care alapteaza cu placere, nu am nici o durere si nici rana pe sani. Ma pregatisem cu creme dinainte sa nasc iar acum nu le folosesc. Insa ma bucur ca nu am avut nevoie de ele si pot sa ma bucur de fiecare secunda in care bebelusa mea eate atasata la san. Este intr-adevar un sentiment foarte placut sa iti vezi copilul cum se hrănește la sânul tau.