Ieri, ca toata Romania, ne-am uitat si noi la finala de la Roland Garros. Noi fetele, adica eu si burticuta mea cea neastamparata. Emotie, tensiune, bucurie....toate astea le-am trait eu. Caci in burtica mea am avut impresia ca s-a desfasurat, in paralel, o alta finala. Finala mica :) (finala bebe).
Draga mea, cateodata te misti atat de vioi si de tare, incat ma sperii. Am inteles ca nu ti-a placut cand am aspirat in casa ca m-ai inghiontit tot timpul, insa cu meciul de tenis ce ai avut? :)
Sau poate ai vrut sa imi spui ca iti place si ca vrei sa ajungi si tu acolo? Doamne ajuta! M-as bucura daca ai ajunge o sportiva de top. Oricum ar fi, tu alegi calea pe care vrei sa o urmezi.
Cand te misti asa de tare, mai ca imi vine sa te iau in brate si sa te pup pe obrajori. Cateodata am si impresia ca reusesc. Azi am prins cumva un piciorus? Mai avem putintica rabdare pana la momentul intalnirii. Mai e doar o luna si un pic. Trece ca vantul.
Te pup, puiut drag!
Comentarii