-
Buna tuturor,
este minunat sa stii ca esti insarcinata, sa stii ca taticul este atat de fericit si toata lumea din jurul tau sa se bucure de aceasta minune. In acelasi timp, am realizat ca am fost foarte nervoasa, speriata in primul rand (la gandul ca s-ar putea intampla ceva). Apoi chiar mi s-a intamplat. Pe 20.10.2018 fusesem la prima ecografie si eram in 6 saptamani si 4 zile. Nu am avut prea multe simptome, singurele identificate erau: durere sani (marirea lor - 2 "dovleci"), nu suportam fumul de tigara, eram balonata si apetit sexual scazut (adica "zero"). Dar in dimineata zilei de 30.11.2018 m-am trezit foarte bine, am facut baie si m-am vazut chiar sexy...chiar cu chef de nebunii. Apoi gandurile au zburat rapid catre sarcina si am realizat ca nu mai aveam nici unul din simptomele precedente. Nimic! Nici sanii nu ma dureau, nici nu eram balonata. Panica! Panica totala! Era minivacanta de sf. Andrei - prima zi. Am vorbit cu iubitul si am decis ca de cat sa stam stresati vreo 2 sapt. pana la urmatoarea consultatie programata la dr. mai bine mergem de urgenta la Sanador si facem o ecografie sa fim siguri ca inimioara noastra bate. Si uite asa am ajuns la a doua eco si inimioara batea repede si ne transmitea ca totul este bine. Asa era: totul este bine! M-am decis sa nu mai ma panichez atat de usor...si asa a fost. Am fost si sunt un pacient cuminte, care crede in inimioara noastra ca va bate mereu. Suntem fericiti!
Comentarii